URMEAZĂ O CRIZĂ ÎN SATU MARE: Ne îmbătrânesc medicii de familie

Asculta acest articol

Reţeaua naţională de asistenţă medicală primară se confruntă cu o acută criză de profesionişti. Mulţi dintre medicii de familie activi se apropie de vârsta de pensionare sau au trecut de ceva vreme la statutul de pensionar.

Deşi au zeci de ani în câmpul muncii, ei rămân să lucreze tocmai datorită lipsei de personal, însă chiar şi în aceste condiţii numeroase localităţi nu au un cadru medical care să vegheze la sănătatea comunităţii. Situaţia este valabilă inclusiv pentru multe din comunele judeţului Satu Mare.

Dacă în urban, populaţia nu duce lipsă de cabinete de medicină de familie, în rural, lucrurile stau puţin diferit. Sunt sate, chiar şi cartiere, cum este Sătmărelul, fără un cabinet de medicină de familie, unde oamenii sunt nevoiţi să bată drumul kilometri buni pentru a putea să-şi caute de sănătate. Mai sunt şi punctele de lucru ale unor cabinete, însă activitatea medicală este restrânsă la cel mult 1-2 zile pe săptămână, total nesatisfăcătoare pentru omul bolnav sau pentru cel care se confruntă cu o urgenţă medicală care ar putea fi soluţionată foarte bine şi în cadrul unui cabinet de medicină de familie.

În lipsa revigorării acestei specialităţi prin atragerea de noi medici, există riscul ca în următorii anii, România să se confrunte cu dezechilibre majore în asigurarea de asistenţă medicală primară pentru populaţia mai multor zone din ţară.

După statisticile Ministerului Sănătăţii, medicii de familie reprezintă la ora actuală circa 20% din totalul medicilor din România. “Avem vreo 11.000 de medici de familie din 55.000 de medici. Dacă ne gândim la o înlocuire fiziologică a acestor medici trebuie să şi putem pregăti un număr corelat cu proporţia lor”, a spus ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila în cadrul Şcolii de vară pentru rezidenţii de medicină de familie.

Semnale în direcţia lipsei de medici au fost trase inclusiv de organizaţiile profesionale, cum este de pildă Colegiul Medicilor din România sau Societatea Naţională de Medicină de Familie.

În domeniu lucrează mulţi medici pensionari

În cadrul unei emisiuni recente la Informaţia TV, vicepreşedintele Colegiului Medicilor din România, dr. Călin Bumbuluţ a semnalat lipsa medicilor pe mai multe specialităţi. Medicul sătmărean a admis că într-adevăr sunt localităţi în judeţul Satu Mare care nu au medic de familie, însă totuşi la nivel local am sta destul de bine la capitolul asigurării asistenţei medicale primare comparativ cu alte judeţe din ţară precum Tulcea, Suceava etc.

”În România, la numărul de populaţie, la calculele obiective făcute pe sistemul de management sanitar şi sănătate publică, la acelaşi nivel de acordare a serviciilor, de nevoi sociale, ar fi nevoie de peste 34.000 de medici de familie. În momentul de faţă, sunt în contract aproape 10.000 de medici de familie la nivel naţional (contract cu Casa de Asigurări de Sănătate n.r.).

Dr. Bumbuluţ este de părere că ar trebui să se acţioneze pe mai multe paliere. ”Este o problemă la nivel european.  Este un deficit de cadre medicale, în special în asistenţa medicală primară. În judeţul Satu Mare mai mult de jumătate dintre medicii de familie au vârsta peste 61 de ani. Sunt foarte mulţi medici care sunt deja pensionari, care lucrează şi care n-ar mai trebui să lucreze pentru că la un moment dat ar trebui să te retragi din profesie pentru că ai o vârstă, ai muncit o viaţă întreagă, 30, 40, 50 de ani şi vrei să te retragi. Avem colegi care sunt în activitate de peste 50 de ani. Faptul că în România nu se are în vedere atragerea medicilor într-o specialitate deficitară, vorbind aici de asigurarea asistenţei medicale bazale, la nivelul medicine primare, insuficienta finanţare, autorităţi care nu vin cu oferte stimulative pentru atragerea medicilor în direcţia asistenţei medicale primare, nu se reuşeşte asigurarea unui echilibru între nevoi şi furnizarea acelor servicii medicale”, a explicat dr. Călin Bumbuluţ.

Interes scăzut pentru medicina de familie

Interesul scăzut al tinerilor doctori pentru medicina de familie se remarcă încă din stadiul înscrierii la examenul de rezidenţiat. Aşa reiese dintr-un studiu prezentat în cadrul recentei Şcoli de vară pentru rezidenţii în medicina de familie, cu participarea ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila şi a reprezentanţilor unor universităţi de medicină de farmacie. Datele studiului arată că cei mai mulţi dintre absolvenţii facultăţilor de medicină din ţară optează să facă un rezidenţiat în specialităţi precum: dermatologia (s-a epuizat în 2022 la pozitia 907), imagistică, psihiatrie, neurologie pediatrică, oftalmologie, chirurgie plastică, psihologie, cardiologie, gastroenterologie, pneumologie, boli endocrine, medicină sportivă, diabetologice etc.

Conform unei statistici în decurs de 4 ani şi-au schimbat specialitatea 2200 de rezidenţi, concluzia fiind că tinerii medici îşi schimbă destul de des specialitatea în timpul rezidenţiatului.  Medicina de familie deşi nu s-a aflat iniţial printre priorităţile lor, pe parcurs s-au reorientat profesional în favoarea acestei discipline, însă nu suficient de mult ca în decurs de 6 ani să se poată acoperi deficitul de personal  

În acelaşi context s-a accentuat printre altele nevoia ca autorităţi (primari, consilii locale, judeţene) să manifeste interes şi să găsească mijloacele propice de a oferi un mediu stimulant pentru ca medicii să îşi dorescă să lucreze în asistenţa medicală primară din mediul rural: facilităţi locale, apropiere de familie, asigurarea dotării cabinetului, comunitate unită, posibilitatea dezvoltării profesionale, deficitul de medici, linistea specifică zonei, stimulent financiar, relaţia mai apropiată medic-pacient, accesabilitatea postului.

”Avem şi o parte care ţine de autoritatea locală. Este cea care creează atractivitatea pentru medicină şi în special pentru medicina de familie. Nu inventăm noi roata, sunt ţări precum Franţa, unde autorităţile locale oferă un pachet pentru ca un medic să vină şi să vegheze la sănătatea comunităţii respective. Medicul acela trebuie să aibă un confort, să aibă unde să stea, să aibă o maşină la dispoziţie (nu trebuie să fie neapărat proprietatea lui), poate să aibă şi un pachet stimulativ financiar. Cred că în reforma aceasta administrativă care se gândeşte în România, la un moment dat poate o să ne dăm seama că în locul unui funcţionar care are mai puţină treabă, putem să găsim un mod de stimulare a medicului care să vegheze la sănătatea comunităţii care duce la numeroase beneficii nu numai la nivel social ci si la nivel economic pentru comunitate”, a spus ministrul Rafila.

De asemenea, s-a admis că atractivitatea unei specialităţi este legată şi de informaţiile din spaţiul public, de modul în care cadrele, universităţile fac acest lucru pentru rezidenţii lor. ”Trebuie să construim o bază atractivă de pregătire a medicilor în medicina de familie, multidisciplinară şi să fie foarte bine antrenaţi, să nu fie consideraţi ceea ce se spune în momentul de faţă, că sunt dispeceri care trimit pacienţii în alte locuri, ci să fie medicii care tratează oamenii din comunităţi. Asta este foarte important”, a spus ministrul Alexandru Rafila în cadrul conferinţei Şcolii de vară.

Potrivit oficialului Ministerului Sănătăţii, prin  PNRR se reabilitează şi dotează până la 3000 de cabinete de medicină de familie. ”Medicii trebuie să fie antrenaţi să folosească acele echipamente – electrocardiograf, ecograf, spirometru, să aibă exerciţiul lucrului independent şi responsabilitatea actului medical. E foarte important acest lucru”, a mai spus dr. Alexandru Rafila.

În această direcţie a fost subliniată importanţa creşterii competenţelor profesionale, respectiv a dreptului medicului de familie de a-şi exercita competenţele profesionale pentru a putea să pună cât mai multe diagnostice şi a prescrie mai multe tratamente astfel încât pacienţii să nu mai fie nevoiţi să bată drumul la spital, să plătească bani de transport sau pentru alte lucruri pentru a putea obţine un serviciu medical.