Asculta acest articolAparent, eroul zilei – pozitiv sau negativ, nu se ştie încă – este Sebastian Ghiţă. Dezvăluirile sale, ca om al sistemului, pentru că a avut atât contracte cu instituţii importante ale statului, SRI, STS, Ministerul de Interne etc., cât şi pentru că a făcut parte, ca deputat, din comisia de control a SRI. Potrivit afirmaţiilor sale, strecurate una câte una, s-a mişcat într-un cerc de putere restrâns.
A avut o contribuţie majoră în desemnarea procurorului şef al DNA. Invocă o relaţie de prietenie cu generalul Florian Coldea, şeful operativ al SRI, cu care lasă să se înţeleagă că a făcut şi a dres o serie de manevre politice. Merge atât de departe încât pretinde că are informaţii despre un şantaj asupra lui Victor Ponta în timp ce acesta era prim ministru.
Dacă pe lângă dezvăluirile verbale ar fi prezentat şi probe concrete, impactul la evadarea lui Ghiţă din Sistem ar fi la fel de devastator ca fuga lui Pacepa. Cum dovezile nu sunt foarte concludente, nu ne aflăm în faţa unui cutremur adevărat, ci doar asistăm la o zguduire. Ca şi cum un gospodar îşi scutură mărul ca să cadă câteva fructe la întâmplare.
Numai că Sebastian Ghiţă, acest Prâslea al afacerilor în domeniul IT, vizează merele de aur. Vrea capetele generalului Coldea şi şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. O ţintă foarte îndepărtată. Pentru că probele lui nu sunt decât crâmpeie dintr-o teorie despre puterea ocultă. Ultimul episod, cel despre autostrada Comarnic-Braşov, frizează nebunia. Ghiţă prezintă un filmuleţ mut pe marginea căruia face câteva comentarii. Spune că la o întâlnire privată cu generalul Coldea acesta s-a exprimat tranşant că dacă premierul Ponta va semna contractul pentru autostrada spre Braşov acesta va fi arestat. Contractul nu s-a semnat, dar este de domeniul fantasticului ca motivul să fie acela. Nu avem, ca simpli spectatori la un scandal politic, cu iz de servicii secrete, nicio posibilitate să verificăm adevărul.
Dacă este adevărat, trăim într-o lume paranormală. Mai există însă o variantă mai lumească. O lume a comisioanelor. Poate că generalul Coldea este un intermediar, un comisionar. La ce sume se învârt, orice este posibil. Iar dacă am vrea să căutăm un înger, în niciun caz nu trebuie să-l căutăm în grădina SRI.
Pe de altă parte, Sebastian Ghiţă, acest haiduc al IT-ului, nu este nici Tudor Vladimirescu, nici Iancu Jianu sau Pintea Viteazul. Este un produs al capitalismului de cumetrie, care în loc să rămână un ilustru anonim, ca o cârtiţă rebelă, a ieşit la suprafaţă. Poate că ne aflăm în faţa unui film în care joacă numai personaje negative. Tocmai din această cauză există riscul uriaş ca întregul eşafodaj al luptei anticorupţie să se prăbuşească iremediabil.
Următoarea fază ar fi intrarea în normalitate, în sensul că Justiţia să fie justiţie, nu luptă împotriva a ceva sau cineva, ci simplă judecare a faptelor. Justiţia atunci este Justiţie când între ea şi Dreptate se pune semnul egal. Spre asta trebuie să tindă sistemul juridic şi politic din România.
Dar atâta vreme cât Procurorul general declară că mecanismul de verificare, acel MCV de la Bruxelles, ar trebui să nu mai monitorizeze magistraţii, dar să-i monitorizeze pe politicieni, nu suntem copţi pentru ridicarea unui sistem funcţional, democratic. O astfel de declaraţie este, în esenţă, la fel de nocivă ca aberaţiile lui Sebastian Ghiţă. Ea se încadrează tot într-o teorie despre puterea ocultă.
De ce să fie monitorizaţi doar politicienii români, şi nu toţi politicienii din Uniunea Europeană? Cu oameni care au în cap asemenea idei sunt slabe speranţe să se afle adevărul despre dezvăluirile lui Sebastian Ghiţă.
