Asculta acest articol
După mai bine de un an preşedintele Klaus Iohannis a organizat o conferinţă de presă. Ca întotdeauna, şeful statului nu iese la declaraţii dacă nu are lucruri importante de transmis. Pe bună dreptate opinia publică a aşteptat cu mare interes ce avea să spună preşedintele.
Cum era de aşteptat, în introducere preşedintele a ţinut să evidenţieze succesele obţinute pe plan extern. Susţinerea de care se bucură România din partea NATO, banii din PNRR care vor veni în curând, prestigiul de care se bucură România în plan internaţional, sunt realizări evidente. Poate că la mijloc este multă diplomaţie, ba chiar locuri comune. Este clar pentru toată lumea că România nu face notă discordantă în aplicarea deciziile luate în cazul sancţiunilor împotriva Rusiei, respectă tot ce vine de la NATO, de la Comisia Europeană, de la Parlamentul European.
Cu alte cuvinte, România este integrată complet în structurile euroatlantice, respectiv în NATO şi UE.
Mai complicate sunt problemele de ordin intern. Preşedintele răspunde şi nu răspunde personal de modul în care este guvernată ţara. Guvernul este o emanaţie a parlamentului, fiind prin natura lui un organism politic. Preşedintele este deasupra partidelor. Cu toate acestea are opinii personale care, de regulă coincid cu opiniile partidului al cărui candidat prezidenţial a fost.
Aşadar, opiniile preşedintelui coincid cu poziţia PNL. Ceea ce aduce în plus preşedintele este o susţinere de la cel mai înalt nivel a politicilor sociale, economice ale guvernului.
“Eu cred în continuare că autorităţile îşi fac treaba”. Este o formulă cunoscută. Preşedintele are toată încrederea în guvern. Are altă variantă? Nu are. Ce crede despre coaliţia PNL-PSD? Echipa s-a sudat, partidele din coaliţie şi-au făcut treaba bine, semnele sunt bune. Putea declara altceva?
Preşedintele, în actuala conjunctură internaţională, nu-şi putea permite să aibă o altă opinie. Preşedintele nu dă veşti rele când lucrurile merg prost. Nu este greu să ne imaginăm ce opinii ar fi avut dacă România ar fi avut, în această perioadă dificilă, un guvern PSD. L-ar fi făcut praf.
Desigur, întrebările jurnaliştilor au fost diverse. Oricât de dificile au părut întrebările, preşedintele Iohannis s-a descurcat excelent. Experienţa şi-a spus cuvântul. După şapte ani poate evita orice întrebare incomodă.
Legile Siguranţei Naţionale, în jurul cărora s-a iscat deja un scandal pentru că proiectul a ieşit în public, întrebările nu au reuşit să-l pună în dificultate.
La acuzaţia de plagiat al primului ministru, notele slabe de la evaluările şcolare, preţurile mari la benzină şi motorină, preşedintele a găsit răspunsurile potrivite. În opinia preşedintelui guvernul a făcut atât cât a putut în privinţa preţurilor.
Ce părere are preşedintele despre angajările la stat? Trebuie analizată fiecare problemă în parte. Nici aici preşedintele nu a căzut în plasa ziariştilor. Guvernul a făcut “echilibrări”. Planul guvernului funcţionează bine şi în ceea ce priveşte inflaţia.
Este de acord şi cu impozitarea profesorilor care dau meditaţii. Toţi cei care obţin un venit trebuie să plătească impozite.
În mod natural, opozanţii preşedintelui nu vor fi fost mulţumiţi de prestaţia preşedintelui. Nicio umbră de nemulţumire la adresa guvernului, a clasei politice în general, a instituţiilor statului. Totul pare în regulă, parcă nu mai este nimic de făcut.
Conferinţa de presă, ţinută la o mare distanţă de precedenta conferinţă, de anul trecut, nu a adus nimic nou. Scopul preşedintelui pare să fi fost unul singur: să arate că este de acord cu măsurile guvernului, cu măsurile luate. Veşti bune în mijlocul furtunii, nimic mai mult.
