RETURNAREA AMBALAJELOR CU VALOARE

Cantitatea de PET-uri a scăzut puţin la Depozitul ecologic de la Doba

Asculta acest articol

Ambalajele de plastic, sticlă și metal au de acum valoare: 50 de bani bucata.

La aproape trei luni de la punerea în mişcare a acestui sistem de colectare a unor anumite tipuri de ambalaje din sticlă, metal şi în mod expres din mase plastic, cărora li s-a stabilit preţul de returnare de 50 de bani pe bucată, se mişcă lucrurile, dar la punctele gospodăreşti dintre blocurile din Satu Mare, continuă să existe un număr însemnat de flacoane din material plastic, care apoi ajung la depozitul de la Doba.

Pentru a afla posibile explicaţii, dar mai ales pentru a vedea dacă la Depozitul ecologic de la Doba, se poate observa o scădere a cantităţilor de ambalaje din material plastic mai ales, l-am contactat pe Claudiu Ardelean, directorul depozitului.

Acesta ne-a spus că punerea în mişcare a sistemului garanţiei returnare – sgr, nu înseamnă imediat înregistrarea unor rezultate spectaculoase. Termenul final de funcţionare la capacitate a sistemului este mijlocul anului în curs.

Cât priveşte cantităţile de ambalaje returnabile care ajung la depozitul ecologic de la Doba, mai précis, scăderea acestor cantităţi, este mai puţin vizibilă. În lipsa unui studiu, este greu de lansat în acest moment procente şi cifre, a menţionat interlocutorul nostru.

Cert este că, o sensibilă reducere a numărului şi a volumului ambalajelor din acest program se resimte.

Încă mai sunt cu siguranţă furnizori de diverse produse lichide şi nu numai, care mai deţin în stoc produse cu vechea etichetă, motiv pentru care, până la epuizuarea acestor ambalaje, nu se va putea vorbi despre colectarea  în sensul deplin al celor menţionate în lege. Vor circula în paralel ambalaje cu şi fără valoarea.

Până în vară, entităţile care sunt înscrise în programul de reciclare, au timp să-şi achiziţioneze dotările necesare pentru selectarea şi apoi efectiv reciclarea acestor ambalaje.

Potrivit celor spuse de interlocutor, anual, în România, circulă aproximativ 7 miliarde de flacoane şi alte asemenea, care intră în programul de reciclare. Dacă valorizarea ambalajelor este un demers necesar şi mai ales util pentru a impulsiona activitatea de colectare şi de reciclare, cu siguranţă vor exista persoane care vor ignora cei 50 de bani pentru fiecare flacon.

Dacă la un an după punerea în mişcare a a sistemului de garanţie returnare, vor fi recuperate, reintroduse în circuitul de colectare măcar jumătate din totalul ambalajelor care fac obiectul programului, toate demersurile vor putea fi considerat ca un real succes.

Nu este exclus, după cum spunea interlocutorul nostru, ca urmând anumite exemple din străinătate, din ţările vecine României, care au funcţional un asemenea sistem, colectare a ambalajelor cu valoarea, să fie continuată de persoane care au o situaţie materială precară, în schimbul vaucerului de cumpărături.

Vor colecta ambalajele şi le vor preda la centrele de preluare.

Marea problemă referitoare la ambalaje, dar mai ales la etichetele de pe ambalaje returnabile, aşa cum spunea Claudiu Ardelean, este inscripţionarea greu vizibilă a acelei sigle prin care se menţionează că amblajaul este returnabil. Semnul reciclării este foarte greu vizibil.

Pentru o mai bună funcţionare a sistemului, dar şi pentru a-i ajuta pe cei care vor recupera ambalaje din aşa numitele deşeuri municipale, dacă vor exista, să se imprime logo-ul la o dimensiune mai mare, mult mai vizibilă, fără ochelari.

CITEȘTE ȘI:

România este codașa Europei la reciclarea plasticului, motiv pentru care cheltuim 200 de milioane de euro anual