Asculta acest articol
Până la sfârşitul lunii noiembrie trebuie să se finalizeze sistemul informatic în care se vor înscrie toți producătorii şi toți comercianţii care pun pe piață ambalaje de plastic, sticlă şi aluminiu, a arătat Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Pentru fiecare ambalaj din plastic nereciclat, România plăteşte o taxă de 80 de euro-cenţi Uniunii Europene. Cheltuim astfel 200 de milioane de euro anual, deşi avem legislaţia necesară care să susţină reciclarea, a adăugat Barna, potrivit TVR Info.
Se impun un management mai ambițios pentru colectarea selectivă, precum și o motivație pentru cetățeni
Plasticul este o ameninţare chinuitoare pentru mediul înconjurător. Îl folosim în foarte multe feluri, îl îmbrăcăm, şi am ajuns chiar să îl mâncăm şi să îl respirăm. Reciclarea este o prioritate, pentru a nu avea daune şi mai mari. O directivă europeană obligă ţările membre să reducă deşeurile din plastic, dar România nu excelează deloc la acest capitol.
”Lipsesc cel puţin 2 lucruri: un management local mai ambiţios decât ce avem acum care să îşi dorească să facă colectare separată şi al doilea motiv este că cetăţeanul nu are neapărat o motivaţie”, susține Raul Pop – reprezentant ONG de mediu.
Datele Eurostat arată că reciclăm mai puţin de o treime din deşeurile de ambalaje din plastic. Mai prost decât noi stau polonezii şi austriecii. Statele care performează la reciclarea ambalajelor din plastic sunt Ţările de Jos, Lituania şi Slovacia.
Fiecare ambalaj nereciclat este taxat de UE cu 80 de eurocenţi. Şi astfel, România plăteşte anual 200 de milioane de euro. Şi vom plăti şi mai mult de anul viitor.
“Directiva pe plastic va obliga toate statele Uniunii Europene care nu colectează şi nu reciclează plastic să plătească o taxă suplimentară. Această taxă suplimentară se va plăti din bugetul Ministerului de Finanţe”, anunță Tanczos Barna, ministrul Mediului.
Un sistem de garanție-returnare ar reduce deşeurile din plastic
Un sistem de garanție-returnare ar reduce deşeurile din plastic şi ar da un imbold economiei circulare. Lege există, dar nu se aplică. De aproape două luni în fiecare magazin din ţară trebuia să găsim un automat unde puteam să ducem pet-urile, pentru care iniţial plăteam în plus la casă 50 de bani când cumpăram suc, apă, vin sau tărie şi pe care îi recuperăm când introduceam pet-ul în aparat.
Sistemul de garanție-returnare a fost amânat pentru finalul anului viitor.
”Până la sfârşitul lunii noiembrie trebuie să se finalizeze sistemul informatic în care se înscriu toţi producătorii şi toţi comercianţii care pun pe piaţă ambalaje de plastic, sticlă şi aluminiu”, a anun\at Tanczos Barna, ministrul Mediului.
Retailerii şi-au pus la punct propriile sisteme, în regim de proiecte pilot.
“Vom vedea foarte multe containere dotate cu staţii de colectare a acestor ambalaje în parcările magazinelor, în magazinele fără parcări… Această colectare se va face într-un mod manual”, spune Emanuel Pârvulescu – director de mediu lanţ de hypermarketuri.
“Încă nu funcţionează colectarea separată. Sortarea este făcută, aş spune eu, defectuos, cu contaminarea acelor plastice”, este de părere Constantin Damov – preşedintele Coaliţiei pentru Economie Circulară.
Amintim totodată că statisticile arată că 40% din tot plasticul produs este folosit pentru ambalaje, iar 85% dintre acestea ajung la depozitele pentru deşeuri şi nu sunt reciclate.
România plăteşte aproape 200 de milioane de euro pe an către Uniunea Europeană pentru ambalajele de plastic pe care nu le reciclează, aceştia fiind bani “pe care îi dăm pentru că nu ne facem treaba”, a afirmat miercuri ;i Raul Pop, expert deşeuri în cadrul Asociaţiei Ecoteca şi co-fondator al Coaliţiei pentru Economie Circulară.
Fii primul care comentează