Asculta acest articolSub presiunea sindicatelor, a salariaților din diverse instituții, primul ministru anunță că guvernul are în vedere creșterea salariului minim în decursul acestei veri. Că trebuie adunați mai mulți bani la buget o știe toată lumea. Cea mai simplă metodă este majorarea salariilor. Dar nu despre salariile mari este vorba, ci despre salariul minim.
Din fiecare leu statul își ia partea lui. Din 10 lei, 4,8 lei merg în săculețul statului. Dacă se ține seama că cetățeanul pentru orice cumpără mai varsă la bugetul de stat valoarea TVA-ului.
La o socoteală mai amănunțită, mai punând la socoteala și dările plătite de firme, statul dă cu o mână și ia cu două. Nicăieri nu este mai valabilă zicala “Cine dă, lui își dă” ca în cazul statului.
Nimeni nu poate contesta că salariatul trebuie să primească mai mulți bani pentru a face față cheltuielilor, prețurilor tot mai mari. Micșorarea taxelor putea fi o variantă mai economică.
Majorările salariale, spun experții, înseamnă inflație. Inflația duce la creșterea prețurilor. Este un cerc vicios din care niciun guvern nu a vrut să iasă.
PNL contestă măsura propusă de PSD pe motiv că nu a fost anunțat înainte de anunțul premierului. Sigur că măsura are legătură cu campania electorală. Fiind anunțată de PSD, sigur că o fărâmă de capital electoral merge spre candidații social democrați. În spirit liberal, PNL ar fi trebuit să propună scăderea impozitelor, a taxelor, dărilor care apasă pe umerii salariaților, a economiei private.
Spre exemplu creșterea salariului minim de la 3300 la 3700 înseamnă 400 de lei, din care jumătate merg la stat, în timp ce întreaga sumă de 400 de lei, alimentează inflația.
Valorile liberale consacrate ar trebui să reprezinte pilonul în jurul căruia să se deruleze întreaga campanie electorală PNL. Nu le amintim pentru că ar trebui să fie enunțate, strigate în gura mare de toți candidații PNL.
Ar fi normal ca PNL să lanseze în spațiul public cei mai buni economiști. Pentru că liberalismul înseamnă susținerea inițiativei private, a economiei de piață în forma cea mai pură.
Așa cum a procedat Ilie Bolojan la nivelul județului Bihor, PNL ar fi trebuit să susțină reforma administrativă, restructurarea din temelii a sistemului public. Dacă, la inițiativa PNL, aparatul de stat s-ar fi redus la 1,3 milioane de salariați, povara fiscală s-a fi redus atât la nivel de salariat, cât și la nivelul firmelor.
Partidele de dreapta, PNL, USR, PMP nu au făcut altceva în ultimul timp decât să copieze comportamentul unui partid de stânga. Pentru că se poate ușor constata că măsurile de stânga prind la electorat. Cu toate că de-a lungul timpului partidele de dreapta s-au fragmentat nicio fracțiune nu s-a remarcat printr-o susținere fermă a reformelor structurale, de sistem.
Dintre candidații actuali la primării foarte mulți sunt oameni autentic de dreapta, dar se pune întrebarea dacă liderii de la nivel național sunt de dreapta. Cum poate fi animat de idei liberale un fost general? Florin Cîțu mai degrabă a fost un progresist neomarxist decât un liberal autentic.
PSD în sine nu este un partid puternic, dar a avut și are în continuare adversari slabi. În timp ce partidele de dreapta s-au fracturat sistematic pentru ca apoi să fuzioneze PSD a rămas relativ egal cu sine de la înființare până la acum.
Acest fenomen poate fi explicat, din păcate, prin prisma măsurilor populiste cu care liderii social democrați au știut jongla în momente decisive. Așa cum se întâmplă și acum, când în plină campanie electorală pentru alegerea primarilor, consilierilor locali, a europarlamentarilor.
Anunțul de majorare a salariului minim este o măsură electorală populistă, dar PNL, aflat de asemenea la guvernare, nu are niciun mijloc de a o contracara.
Fii primul care comentează