Asculta acest articol
Săptămâna trecută, cursul euro a avut o tendinţă ascendentă, la care au contribuit atât factori externi cât şi cei interni, în special, adâncirea deficitului bugetar şi de cont curent.
Conform datelor prezentate de Ministerul de Finanţe, în primele şapte luni ale acestui an deficitul bugetar s-a majorat cu 2,43% din PIB, faţă de 1,89% din PIB în aceeaşi perioadă din 2022.
De altfel, deficitul bugetar reprezintă principala problemă cu care se confruntă guvernul. Acesta încearcă să convingă Comisia Europeană o majorare a deficitului din acest an, care să permită continuarea finanţării prin PNRR.
„Ratarea PNRR (unde pensiile speciale sunt un punct deosebit de sensibil) şi creşterea în continuare a deficitului public vor închide pieţele financiare pentru ţara noastră. Atunci, deficitul va fi acoperit aşa cum o fac ţările-paria: prin scăderea brutală a consumului, creşterea la cer a impozitelor, recesiune economică drastică şi de durată, deprecierea monedei naţionale”, explică Eugen Rădulescu, într-un articol publicat pe opiniibnr.ro.
Media monedei unice a crescut de la 4,9458 lei, la începutul săptămânii, la 4,9440 lei, la finalul ei, când cotaţiile au crescut la 4,94 – 4,951 lei, cu închiderea pieţei la 4,949 lei.
Politica de fluctuare controlată a cursului euro/leu pe care o utilizează BNR, permite folosirea lui drept cea mai importantă ancoră antiinflaţionistă.
Pentru aceasta BNR are la dispoziţie o rezervă consistentă. Rezervele valutare au coborât marginal la finele lunii trecute la 53,90 miliarde euro, iar rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) au crescut uşor 59,85 miliarde euro.
Temperarea presiunilor inflaţioniste a redus semnificativ fluctuaţiile indicilor ROBOR în cursul lunii august, care nu au mai înregistrat scăderi la fel ca în iunie şi iulie.
În prima şedinţă din septembrie, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni la 6,64%.
La ultimele două licitaţii din august, Finanţele au atras 659,7 milioane lei scadente în mai 2027 şi 753,0 milioane lei cu scadenţa aprilie 2031, la randamente medii anuale de 6,44%, respectiv 6,76%. Luna aceasta, Trezoreria a planificat licitaţii care au o valoare iniţială de 6,9 miliarde lei. Primele două au scadenţele aprilie 2030 şi octombrie 2026, iar volumul fiecăreia este de 575 milioane lei.
Moneda americană s-a apreciat puternic vineri în raport cu principalele valute, după publicarea unor date mixte privind ocuparea forţei de muncă din SUA (numărul locurilor de muncă din afara sectorului agricol a crescut cu 187.000, dar rata şomajului a urcat în august la 3,8%, în creştere semnificativă faţă de iulie) şi în urma scumpirii petrolului.
Euro a crescut joi la 1,0940 dolari dar a terminat săptămâna la 1,0772 – 1,0822 dolari, cu închiderea pieţelor americane la 1,0776 dolari. Astfel, după o scădere de la 4,5717 la 4,5389 lei, media monedei americane a urcat vineri la 4,5563 lei.
Cursul francului elveţian a încheiat săptămâna la 5,1613 lei iar cel al lirei sterline a urcat la 5,7777 lei.
Preţul gramului de aur a urcat de la 281,1218 lei, la începutul săptămânii, la 284,8021 lei, la sfârşitul ei, când uncia a urcat la 1.934 – 1.954 dolari.
Aprecierea monedei americane a întors bitcoin de la peste 28.000 dolari la 25.836 – 25.950 dolari, la începutul lui septembrie. La rândul său, după o apreciere la peste 1.750 dolari, ether a coborât la 1.632 – 1.640 dolari.
Analiza cuprinde perioada 28 august – 1 septembrie 2023.
Radu Georgescu
Fii primul care comentează