Asculta acest articolProducția de alimente este foarte vulnerabilă la efectele crizei climatice, cercetările sugerând că până la o treime din alimentele globale ar putea fi expuse riscului din cauza încălzirii globale. Agricultura este, de asemenea, o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră, contribuind semnificativ la producția globală de carbon.
Reformarea sistemelor alimentare ale lumii va fi un pas important în limitarea creșterii temperaturii globale, a transmis Organizația Națiunilor Unite (ONU), în timp ce a stabilit prima parte a unei foi de parcurs pentru furnizarea de hrană și agricultură.
Până acum, însă, ONU nu a reușit să stabilească în detaliu modul în care lumea poate satisface, atât nevoile nutriționale ale unei populații în creștere, care se estimează că va ajunge la 10 miliarde până în 2050, cât și nevoia de a reduce gazele cu efect de seră la nivel global la zero. Iar demersul este necesar pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.
Maximo Torero, economistul șef al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), a declarat pentru The Guardian: „Trebuie să acționăm pentru a reduce foamea și pentru a rămâne la 1,5°C. Este vorba despre reechilibrarea sistemelor alimentare globale”, relateaza TVR 1. De exemplu, a spus el, în unele părți ale lumii a existat un consum excesiv de proteine, dar în alte regiuni, oamenii nu au primit suficiente proteine. Unele regiuni ar putea beneficia de utilizarea a mai puține îngrășăminte chimice, dar alte zone nu aveau suficient. În unele regiuni, creșterea animalelor ar trebui intensificată, dar în altele atenția ar trebui să fie direcționată către refacerea pășunilor degradate.
Pe baza unui document publicat la Cop28 din Dubai, care e pe cale să se încheie, va fi stabilită foaia de parcurs în următorii doi-trei ani, care conține 20 de obiective cheie ce trebuie îndeplinite între 2025 și 2050. Dar sunt puține detalii despre cum anume pot fi atinse.
Țintele includ mai multe idei care trebuie implementate până în 2030: reducerea emisiilor de metan de la animale cu 25%; măsuri pentru ca toate pescăriile din lume să fie gestionate în mod durabil; apă potabilă sigură și accesibilă pentru toți; reducerea la jumătate a risipei alimentare; eliminarea utilizării biomasei tradiționale pentru gătit.
Torero a spus că planul nu va include solicitări pentru o taxă pe carne, pe care unii experți au susținut-o, dar va examina măsuri de impozitare a zahărului, sării și alimentelor super-procesate și o mai bună etichetare a alimentelor. Mai multă finanțare pentru climă ar trebui să fie dedicată agriculturii, a adăugat el, care reprezintă doar aproximativ 4% din finanțarea climatică astăzi. El a cerut, de asemenea, o utilizare mult mai eficientă a terenurilor agricole și a resurselor.
Emile Frison, expert la IPES-Food (Grupul Internațional de Experți pentru Sisteme Alimentare Durabile), a aratat ca „schița actuală pune un accent uriaș pe schimbările sistemului alimentar industrial actual. Dar acesta este un sistem defectuos care distruge natura, poluează mediul și înfometează milioane de oameni. Este improbabil ca măsurile să fie suficiente”.
Totodată Frison a cerut propuneri mai radicale în tranșele următoare: „Următoarele runde ale acestui proces vor trebui să meargă mult mai departe, propunând o transformare reală a status quo-ului, punând mult mai mult accent pe diversificare, lanțuri de aprovizionare mai scurte și agroecologie și pe abordarea inegalităților masive de putere impuse de câteva companii, care definesc ceea ce creștem și mâncăm”.
CITEȘTE ȘI:
Fii primul care comentează