Asculta acest articolCostum închis, cămașă albă, cravată sobră, Dan Barna a primit voturile a peste 300 de membri USR pentru intrarea în mod oficial în cursa electorală. În aceeași zi, la Consiliul Național PLUS, în fața a aproximativ 40 de persoane, lejer, în cămașă cu mânecile suflecate, cu freza lui de adolescent, Dacian Cioloș a fost desemnat candidat prezidențial. Se pare însă că s-ar mulțumi și cu funcția de prim ministru.
În ciuda voturilor din interiorul celor două partide aliate, se va realiza un sondaj pentru a se vedea care dintre cei doi va intra în cursa electorală.
Indiferent de rezultatele sondajului este clar că prezidențiabilul alianței USR-PLUS nu va putea ocoli confruntarea cu Klaus Iohannis, candidatul PNL.
La alegerile pentru președinție, indiferent de relațiile dintre partide, toți candidații intră în competiție cu toți candidații. Fiecare candidat devine contracandatul celuilalt. Speranța că Iohannis și Barna se pot menaja, așa cum spune Rareș Bogdan, este deșartă. Între PNL și USR nu poate exista o înțelegere pentru că Alianța USR-PLUS a preîntâmpinat o astfel de posibilitate prin intrarea în alegeri în tandem președinte-prim ministru. Dacă Barna iese președinte, Cioloș devine prim ministru sau invers.
Pe ce se bazează USR-PLUS? În primul rând pe electoratul tânăr. Potrivit Eurobarometrului realizat după alegerile din 26 mai, s-au prezentat la vot cu aproape 50% mai mulți tineri decât la alegerile precedente. Cum PNL, la fel ca PSD, are un electorat mai matur, chiar îmbătrânit, ar rezulta că ieșind la vot tinerii vor vota cu candidatul Alianței USR-PLUS. Dacă se menține procentul de 50% este clar că în turul doi sigur va intra candidatul USR-PLUS.
După actualele sondaje, de fapt mai mult opinii, PSD nu ar avea niciun candidat capabil să intre în turul doi. Dar se uită că încă nu este stabilit candidatul. Odată desemnat lucrurile se vor schimba. Când se vor alinia la start toți prezidențiabilii se vor descătușa patimile. “La război ca la război”, “Care pe care” devin devize de luptă.
Există o mare curiozitate privind raporturile dintre PNL și Alianța USR-PLUS, dintre candidații lor, pe parcursul campaniei electorale. Rezultatele de la europarlamentare au arătat că în acest moment există trei forțe politice relativ egale. PSD, PNL și USR-PLUS au procente cuprinse puțin peste 20%, dar sub 30%. Deci nu mai avem un partid mare, de peste 35% și partide mijlocii de sub 25%. În această situație candidații celor trei partide pornesc de pe poziții relativ egale. Totuși, Ioahnnis are avantajul funcției, iar PSD are structuri teritoriale puternice. Alianța USR-PLUS poate spera să intre în turul doi prin crearea unei stări de spirit mobilizator care să-i facă pe tineri să se prezinte la vot.
Până la urmă, după 30 de ani, alegerile prezidențiale din 2019 vor fi o confruntare între generații. Pe asta mizează USR-PLUS. Unii comentatori introduc în ecuație și aportul serviciilor, a statului paralel. Este o exagerare. Mass media și rețelele de socializare sunt destul de puternice să influențeze votul cetățenilor. Nu este însă exlus ca serviciile să aibă aceeași direcție ca mass media. Așa cum s-a întâmplat la alegerile prezidențiale din 1996 când SRI și presa l-au sprijinit pe Emil Constantinescu.
Pe de altă parte, până nu apar în mod oficial toți competitorii la rampă nu se pot face pronosticuri. Într-un fel va fi campania dacă PSD o va trimite la luptă pe Viorica Dăncilă și în alt fel dacă va candida Gabrieala Firea. Și între Barna și Cioloș sunt diferențe. Cioloș are dezavantajul de a fi fost prim ministru numit de Iohannis. Apoi nu trebuie ignorați candidații ALDE și Pro România. Poate vor avea un candidat comun și atunci se schimbă datele problemei. Sunt prea multe necunoscute pentru a putea trage o concluzie fermă. Să mai așteptăm puțin.
