Ca la începutul fiecărui an, primarii din judeţ privesc 2022 cu optimism

Asculta acest articol

Aşa cum aţi putut remarca şi dumneavoastră, în ultimii ani, bugetul naţional consolidat a fost adoptat cu întârziere, fapt ce a avut o serie de efecte negative asupra bunei desfăşurări a activităţilor în comunele, oraşele şi municipiile din întreaga ţară, implicit şi la noi în judeţ. Spre exemplu în anul abia încheiat, numai ca urmare a întârzierilor privind formarea noului guvern, desemnarea miniştrilor, discuţiile interminabile, bugetul consolidat a fost adoptat abia în luna martie, fapt ce a condus la imposibilitatea unităţilor administrativ teritoriale să-şi definitiveze cifrele de buget.

Iată că în ciuda instabilităţii politice de pe sfârşit de an, a luptelor dintre anumiţi factori politici, după constituirea cu anume întârziere a unei majorităţi parlamentare PSD-PNL-UDMR, după ieşirea din coaliţie a USR, noii miniştri, inclusiv cel de la Finanţe, au fost mobilizaţi să adopte bugetul pentru anul 2022, încă din ultimele zile ale anului 2021. Un asemenea demers, susţin o serie de specialişti, este un avantaj. Cel mult o lună de zile, unităţile administrativ teritoriale vor opera cu un buget provizoriu, care nu poate depăşi media lunară a bugetului din anul precedent. După adoptarea propriului buget de venituri şi cheltuieli, se reintră într-o stare de normalitate. Fiecare comună, oraş sau municipiu îşi respectă cele propuse şi adoptate de către aleşii locali.

Înainte de intrarea în noul an, am contactat câţiva primari, pe care i-am rugat să facă un succint bilanţ al anului care iată, s-a încheiat, dar şi câteva estimări pentru noul an 2022.

Câteva opinii consemnate

Nicolae Cornea Mare, primarul comunei Socond, nu a făcut un secret din faptul că, primul an al primului său mandat de primar, a fost unul deosebit de atipic şi chiar greu. În vreme ce se acomoda cu noua activitate, cu totul diferită faţă de cea de profesor, la aproape 8 luni de la instalarea în funcţia de primar, inundaţiile din luna mai, care au afectat mai multe comune din Codru, printre care Socond, Supur, Beltiug, au produs daune materiale imense.

S-a impus evaluarea imediată a pagubelor şi întocmirea documentaţiei justificative în vederea obţinerii banilor pentru reconstrucţie. Totul a mers aşa cum trebuia. Documentele au ajus la guvern, fiind alocate fonduri consistente pentru Socond, spre deosebire de comunele Beltiug şi Supur. Suma alocată de guvern pentru aducerea drumurilor şi a celorlalte stricăciuni la nivelul anterior inundaţiilor pentru comuna Socond ajuns la 6 milioane de lei. S-a trecut imediat la treabă şi banii au fost folosiţi în integralitatea lor, fiind executate o bună parte din lucrări necesare. Au fost decolmatate şanţuri în satele aparţinătoare comunei – Socond, Soconzel, Cuţa şi Stâna, fiind realizate şi şanţuri betonate, au fost realizate ziduri de sprijin acolo unde necesităţile au impus. Lucrările de înlăturare a efectelor inundaţiilor vor continua şi în acest an. Ba mai mult, se lucrează la realizarea unui drum mai scurt între satele Socond şi Stâna. Există depus un proiect în valoare de 34 milioane de lei privind reţelele de apă şi de canalizare pentru deservirea satelor comunei. Lista obiectivelor care sunt necesare a fi realizate este cuprinzătoare. Se vor accesa fonduri şi pe Programul “Anghel Saligny”.

Daniel Balogh, primarul comunei Craidorolţ, susţine că în ultima parte a anului 2021, a fost depus un proiect în valoare de aproximativ 20 de milioane de lei, pe seama Programului de finanţare “Anghel Saligny”. Doar unul, pentru a nu da posibilitatea decidenţilor să aleagă finanţarea unui proiect cu valoare mai mică. Proiectul se referă la realizarea a 11 kilometri de uliţe asfaltate la nivelul unităţii administrativ teritoriale. În parteneriat cu Apaserv şi cu Consiliul Judeţean, urmează ca în timp relativ scurt să înceapă lucrările de extindere a reţelei de apă şi de canalizare. Ordinul de începere a lucrărilor va fi dat în 15 ianuarie.

Se are în vedere ca în ianuarie, cel mult început de februarie să fie recepţionată Grădiniţa realizată pe seama fondurilor puse la dispoziţie de Banca Mondială, prin Ministerul Educaţiei. Până la începutul lunii martie se doreşte amenajarea unei pieţe agroalimentare în centrul de comună, care să se adreseze atât producătorilor locali, cât şi celor din zonele limitrofe care vor dori să-şi vândă în mod expres legumele şi alte produse alimentare.

Pentru început, piaţa va funcţiona ca săptămânală, dar în funcţie de necesităţi şi solicitări s-ar putea să devină piaţă zilnică, cu mese închiriate pe termen mai scurt sau mai lung. Mai este în pregătire proiectul de alimentare cu gaze naturale, dar asta după ce vor fi clarificate la nivel naţional o serie de aspecte privind sursele de încălzire, în condiţiile în care mai mult de jumătate din populaţie României se încălzeşte pe seama folosirii lemnului.

Incze Ludovic, primarul comunei Halmeu, ne spunea cu anume supărare, că a avut bani la dispoziţie pentru începerea unor lucrări de investiţii, dar au intervenit aspecte ce nu ţin de administraţia publică locală. Pe lângă faptul că de la depunerea unor proiecte mai ales de construcţii-montaj, apoi avizate şi finanţate, până la licitarea lor, valoarea investiţiei aproape s-a dublat, mai este o problemă cu firmele de construcţii. În ultimul an cel puţin, acestea se confruntă cu o penurie de muncitori, dar mai ales de muncitori calificaţi. În aceste condiţii sunt greu de implementat proiecte de investiţii. Chiar sunt proiecte precum Căminul cultural, dar şi Grădiniţa cu Program Prelungit, realizate în proporţie de peste 95%, dar nu pot fi finalizate, din diverse motive. În an au fost realizate trotuare, a fost reparat acoperişul Casei de protocol de la Halmeu Vii, costurile fiind suportate din veniturile proprii.

Se doreşte ca în acest an să fie autorizată piaţa agro-alimentară din comună, dar şi să se facă demersurile necesare pentru reabilitarea şi modernizarea imobilului ”Şcoala roşie”, din centrul de comună.

Ioan Bartok Gurzău, primarul comunei Beltiug ne-a spus că este în stadiu avansat de execuţie proiectul privind realizarea unei săli de sport cu 180 de locuri, se finalizează Grădiniţa din centrul de comună, investiţie demarată pe PNDL. Sunt în stadiu de execuţiei lucrări de reabilitare şi extindere a şcolilor gimnaziale din Beltiug – Viorel Sălăgean şi cea din Răteşti, costurile fiind de câte un milion de euro, bani derulaţi prin Ministerul Dezvoltării. Se doreşte realizarea a aproximativ 60 de kilometri de reţele de canalizare. Dorinţele şi necesităţile sunt multe. Rămâne de văzut pentru ce investiţii se vor putea accesa diversele programe de finanţare.