Asculta acest articol
Niciodată nu s-a văzut atât de limpede că organizațiile locale ale partidelor nu sunt decât anexe inferioare ale organizațiilor centrale. În consecință, alegerile locale sunt simple exerciții, având rolul de a pregăti o platformă pentru alegerile parlamentare.
De ani de zile se vorbește despre descentralizare. Atâta vreme cât descentralizarea nu începe cu formațiunile politice este o falsă problemă. Partidele au învățat că dacă nu ești la guvernare este ca și când nu ai exista.
Practic, politicienii s-au convins că opoziția nu este decât un joc de imaginație, un joc de copii.
Mai potrivită pentru alegerile locale ar fi să fie numite alegeri inferioare. Ele sunt inferioare din toate punctele de vedere, inclusiv financiare. În paranteză fie spus, banii la partide nu curg decât de jos în sus, de la local la central.
Percepția despre formațiunile politice s-a modificat odată cu lansarea USR. Intrat în parlament în urmă cu patru ani, partidul lui Dan Barna s-a străduit să-și formeze o bază electorală în teritoriu. Nereușind acest lucru a recurs la altă strategie, care s-ar putea dovedi revoluționară. USR-PLUS nu mai mizează pe obținerea unor funcții de primari în satele uitate de lume, ci pe votul politic. Pentru atingerea acestui scop a refuzat, mergând până la șantaj, formarea unor alianțe a partidelor de dreapta. Lăsând ruralul în seama PSD și PNL, două partide tradiționale, conservatoare, USR-PLUS este o formațiune exclusiv urbană.
Saltul de la rural la urban reprezintă o etapă importantă în evoluția partidelor politice. Rezultatele de la alegerile din septembrie vor demonstra dacă teza USR-PLUS este viabilă. În Ungaria a făcut furori un partid care era supranumit “câinele cu două cozi”. USR-PLUS este un câine cu două capete. Unul latră, altul mușcă. Deși se prezintă ca o alianță, la negocieri participă ca două formațiuni distincte. PNL, cu toată experiența, a căzut în capcană. Siguri pe ei, liberalii nu au fost capabili să emită un set de principii. Astfel, la București nu au candidat pentru primăria generală, iar cele șase sectoare le-au împărțit în părți egale cu USR-PLUS. Partidul lui Ludovic Orban are noroc doar cu primarii marilor orașe, care vor salva onoarea PNL, dar pe bucăți, în câteva zone din țară. Odată Bucureștiul pierdut, PNL este împins spre rural, obligat să se scalde în apele tulburi ale bazinului electoral al PSD.
Este o discuție lungă. S-ar putea să ne găsim în fața unei “schimbări de paradigmă”, cum le place politicienilor mediocri să spună despre fenomenele pe care nu le pricep.
Rezultatele alegerilor locale se vor cântări în numărul de voturi, nu în funcțiile obținute. Un primar general de București face cât jumătate din primăriile de la țară. Acest lucru l-au demonstrat foștii primari generali. Unul a ajuns președintele României pentru două mandate. Gabriela Firea este cea mai populară figură din PSD, depășind cu multe procente politicieni de primă mărime. Marea schimbare de pe scena politică românească doar dintr-o simplă întâmplare coincide cu marile schimbări provocate de pandemia de coronavirus. Schimbările s-ar fi produs și în condiții normale. Un prim pas s-a făcut când PNL a acceptat să formeze un guvern minoritar. Din acel moment USR-PLUS a devenit acul balanței dintre putere și opoziție. Coborându-le la rangul de alegeri inferioare, același rol și-l păstrează și la alegerile locale. Este inutil să spunem că guvernarea de după alegerile parlamentare va fi la cheremul aceluiași câine cu două capete. Își va mai permite PNL după parlamentarele din noiembrie să formeze tot un guvern minoritar? Greu de crezut.
Abia după alegerile parlamentare se va putea constata dacă strategiile USR-PLUS sunt viabile politic. Până atunci președintele Iohannis se va dumiri ce joc face cuplul Dan Barna-Dacian Cioloș.
