Asculta acest articolUnele romantice, altele mai sinistre, castelele europene trezesc un sentiment palpabil de melancolie și mirare. Majoritatea castelelor au servit drept fortărețe de apărare iar altele au fost ridicate doar pentru a scoate în evidență puterea familiilor regale.
Unul dintre cele mai frumoase castele cu care Europa se mândrește este castelul Neuschwanstein, din Bavaria. Se spune despre acest castel că ar fi fost castelul frumoasei din pădurea adormită. Unii istorici consideră această informație ca fiind una eronată. Povestea castelului bavarez nu are vreo legătură cu basmul lui Charles Perrault, “Frumoasa din Pădurea Adormită“. Acest castel a luat naștere din fantezia fără margini a regelui Ludovic al II-lea. Atunci regele a comandat construcția acestui castel, nu s-a gândit că va fi deschis publicului, fiind mai degrabă conceput ca pe un refugiu. Acest lucru s-a concretizat destul de repede, la doar șapte săptămâni după moartea lui. De atunci, castelul Neuschwanstein aduce Germaniei mii de vizitatori.
Simbol al epocii romantic-renascentiste, construcția impresionantului castel a fost demarată la data de 5 septembrie 1869. Din păcate, regele Ludovic, care a încetat din viață în 1886, nu a apucat să vadă castelul finalizat. Prețurile de construcție au ajuns la peste 6,2 milioane mărci aur, ceea ce i-a adus atât faliment, cât și critica consiliului de coroană și a băncilor de la acea vreme.
La momentul morții lui Ludovic, palatul era departe de a fi finalizat. Structurile externe ale casei de la poartă și ale palatului erau în cea mai mare parte terminate, dar turnul dreptunghiular era încă în construcție. Lucrările la budoar nu au început, dar a fost finalizat în formă simplificată prin 1892, fără figurile planificate de sfinți femei. Casa Cavalerilor a fost și ea simplificată. În planurile lui Ludovic, coloanele din galeria Casei Cavalerilor erau formate din trei trunchiuri și capitelurile corespunzătoare.
Astăzi, cu 1,3 milioane de vizitatori pe an, Neuschwanstein este una dintre cele mai populare destinații turistice din Europa. Din motive de securitate, palatul poate fi vizitat doar în timpul unui tur de 35 de minute cu ghid. Există și tururi speciale cu ghid care se concentrează pe teme specifice.
În sezonul de vârf din iunie și până în august, Neuschwanstein a atras până la 6.000 de vizitatori pe zi, iar oaspeții fără rezervare în avans au trebuit să aștepte mai multe ore. Vânzările de bilete sunt procesate exclusiv prin intermediul centrului de bilete din Hohenschwangau. Până în 2008, numărul total de vizitatori a fost de peste 60 de milioane.
Castelul Hohenzollern, reședința unei dinastii
La o distanță de 50 de km de Stuttgart, castelul Hohenzollern este, parcă desprins dintr-o poveste. Pe vârful dealului Zollern, la o altutidine de 885, în urmă cu 1000 de ani prindea viață dinastia de Hohenzollern. Istoria locului începe în jurul anului 1061, cănd doi cavaleri din :vabia sunt uciși într-o bătălie. Odată cu trecerea timpului, reședința trece printr-o mulțime de schimbări iar în secolul al XIV-lea, primește și denumirea actuală, “Hohenzollern”.
Clădirea este construită în stil neogotic, cu ziduri înalte, ferestre înguste și turnuri terminate în creneluri. Pe unul dintre pereții castelului este pictat arborele genealogic al dinastei, în care se poate remarca și numele regilor României< Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea și Mihai I. Alte obiecte valoroase care sunt păstrate între pereții castelului sunt Coroana lui Willhelm II, unele dintre scrierile personale ale regelui Frederick cel Mare și o scrisoare a președintelui american, George Washington, prin care îi mulțumește descendentului de Hohenzollern de la acea vreme, baronul Friedrich Wilhelm von Steuben, pentru serviciul său în Războiul de Independență al Statelor Unite ale Americii.
Castelul Peleș, o bijuterie a României
Construit la inițiativa primului Rege al României, castelul Peleș din Sinaia, este, de departe, unul dintre cele mai remarcabile simboluri ale României. Ceremonia de punere a pietrei de temelie a reședinței regale a avut loc într-un cadru festiv la 10/22 august, 1875. Terenul de 1000 de hectare, numit inițial Piatra Arsă, a fost achiziționat de către Regele Carol I de la Eforia Spitalelor, în anul 1871.
Celor 300 de muncitori care au lucrat aici le-au trebuit doi ani pentru terminarea amenajărilor. În tot acest timp, domnitorul a supravegheat personal, în detaliu, lucrările.
După anul 1914, castelul a continuat să își exercite funcția de reprezentare și de muzeu. Până în 1947, devine spațiu reprezentativ pentru vizitele oficiale sau locație pentru ceremoniile cu caracter militar.
Unul dintre cele mai importante evenimente organizate la Sinaia, găzduite la castel, a fost legat de aniversarea semicentenarului în anul 1933, eveniment a cărui gazdă a fost Regele Carol al II-lea. În primele trei luni ale anului 1948, bunurile de patrimoniu ale castelului sunt inventariate la ordinea Partidului Comunist.
Din anul 1990, castelul Peleș este deschis pentru vizitare. În 2007, se ajunge la un acord între statul român și Casa Regală, în urma căruia castelul Peleș, Pelișor, dar și întregul domeniu Peleș, au intrat din nou în proprietatea Regelui Mihai, dar continuă să fie administrate de către statul român.
Peleșul a avut o importanță deosebită pentru istoria țării noastre. Aici s-a născut, în 1893, viitorul rege Carol al II-lea (1930 – 1940), primul rege al dinastiei născut pe pământ românesc și primul botezat în religia ortodoxă. În 1921, la Foișor, s-a născut fiul său, regele Mihai I. În 1921, are loc la Peleș, nunta principesei Ileana, una dintre surorile lui Carol al II-lea, la care participă o mulțime de personalități ale vremii, inclusiv Nicolae Iorga.
Castelul Chenonceau, bijuteria din Valea Loarei
Situat pe malul râului Cher, într-un sat mic, numit Chenoceaux, castelul Chenonceau se mândrește cu o arhitectură medieval gotică, cu detalii renascentiste, fiind unul dintre cele mai vizitate monumente istorice private din Franța. Șanțul exterior este locul ideal pentru lebede, iar picturile interioare poartă semnătura unor mari artiști precum Tintoretto, Van Dick, Correggio, Rubens. Grădina castelului păstrează vie amintirea istorică a amantelor ce au locuit acolo. Dormitoarele domnițelor ce au jucat un rol important în istoria castelului, sunt o marturie a rafinamentului acestora.
Primii stăpâni ai castelului Chenonceau au fost familia de Marques, care a ridicat între secolele XII-XV o moară fortificată și un castel medieval pe râul Cher. Din acest edificiu inițial nu ne mai rămâne azi decât marele donjon ce străjuie intrarea principală.
Două decenii s-au luptat pentru a-și păstra averea pe care pusese ochii Thomas Bohier care, prin funcția sa de perceptor al impozitelor sub trei monarhi, a dispus de resursele necesare pentru a cumpăra, parcelă cu parcelă, domeniul.În 1512, Bohier a reușit să preia întreaga proprietate, a demolat vechile clădiri, cu excepția unui donjon, și a construit între 1513-1521 un nou castel.
Funcția sa însa i-a răpit tot timpul, a fost plecat și în campania italiană așa că, practic, constructorul noului edificiu a fost soția sa Catherine Briçonnet, a cărei influență și-a pus amprenta asupra alegerii locului, distribuției spațiilor și primelor decorații interioare.Bohier a murit in 1524, soția sa, doi ani mai târziu.Fiul lor a trebuit să cedeze castelul regelui Francisc I (1494-1547), marele patron al Renașterii franceze.
