Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

CETATEA DIN RÂȘNOV

Istorie, sport, turism și cultură la Râșnov, placă turnantă a Carpaților

Istorie, sport, turism și cultură la Râșnov, placă turnantă a Carpaților
Aflat la vreo 15 km de Brașov, orașul Râșnov este un nod rutier important și un fel de poartă turnantă a Carpaților, cu atracții turistice și sportive, cu o istorie seculară și evenimente culturale de valoare, multe alte obiective interesante fiind foarte ușor accesibile din această localitate, în toate direcțiile.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Am petrecut la Râșnov câteva zile în timpul ediției 2019 a Festivalului de Film și Istorii, un eveniment care se organizează de 10 ani în câteva locații din jurul piațetei centrale de la poalele Cetății. Am avut astfel ocazia să descoperim un loc care are multe de oferit călătorului.

Scurtă istorie a Văii Trandafirilor

Prima menționare documentară a Râșnovului datează însă din 1331 sub numele de Rosnou, mai târziu în 1343 apare cu numele de Rosnov. O altă denumire care apare în documente este Villa Rosarum.  Se pare că denumirea germană Rosenau se traduce prin Rosen-Au = Valea Trandafirilor.
În Antichitate a existat Castrul roman Cumidava, situat la 4 km nord-vest de Râșnov. Săpăturile arheologice au scos la iveală în interiorul castrului fragmente de ziduri, fragmente de teracotă sigilată și o figurină din lut care o reprezintă pe Venus, numele roman al zeiței grecești Afrodita, zeița dragostei, frumuseții și fertilității.
În intervalul 1211-1225, în timpul domniei regelui Andrei al II-lea al Ungariei, cavalerii teutoni au edificat prima biserică, cu hramul Sfântul Gheorghe. Biserica a fost construită la poalele cetății Râșnov, lângă unicul turn de observație.
În secolul al XIII-lea Țara Bârsei a fost colonizată cu populații germanice. În anul 1427 Râșnovul și cetatea sa au fost vizitate de împăratul Sigismund de Luxemburg, totodată rege al Ungariei, care a acordat așezării dreptul de a ține târguri. Cu timpul localitatea a dobândit importanță comercială, fiind al doilea târg ca mărime din Țara Bârsei.
În 1600, după Bătălia de la Mirăslău, trupele lui Mihai Viteazul au jefuit localitatea, fără să reușească cucerirea Cetății Râșnov. Mihai Viteazul a acordat privilegii bisericii ortodoxe Sf. Nicolae din Râșnov, în documentele cancelariei sale numind așezarea “oraș al domniei mele”. Însă nu întotdeauna viața locuitorilor a fost ușoară în Râșnov, dat fiind că se afla pe drumul ce lega Țara Bârsei de Pasul Bran, pe unde adesea cetele turce și tătare năvăleau în așezare și distrugeau tot ce râșnovenii construiseră. Astfel s-a hotărât construirea Cetății Râșnov, în prezent simbol al orașului și atracție turistică.

 

Cetatea multiseculară

 

Cetatea Râșnov a fost construită prin efortul colectiv al locuitorilor din această așezare ajutați de cei din comunele învecinate, Cristian și Vulcan, într-o perioadă când principala ocupație a acestora era agricultura, din acest motiv ea s-a și numit „cetate țărănească”. Prima mențiune documentară datează din anul 1335 când cu ocazia unei noi năvăliri a tătarilor în Țara Bârsei, a fost pustiit întregul ținut, în afară de cetatea de pe dealul Tâmpa de la Brașov și de Cetatea Râșnov, care fiind puternic fortificate au rezistat atacurilor, salvând viața locuitorilor refugiați între zidurile lor.
Începuturile zidirii cetății au fost stabilite la sfârșitul secolului al XIII-lea de către țăranii râșnoveni, pe o stâncă abruptă, accesibilǎ numai pe latura răsăriteană, și nu are un stil arhitectonic pretențios, ci apropiat de construcția caselor obișnuite, adaptat cerințelor de fortificare. Ca material au fost întrebuințate piatra și cărămida. Înălțimea zidurilor este de aproximativ 5 m, iar lățimea cea mai mare o prezintă zidul sudic care, nefiind dublat ca celelalte ziduri, în unele locuri are 1,5 m. Zidurile ca și turnurile erau acoperite cu țiglă pentru a preveni incendiile.
Curtea exterioară, situată în partea estică a cetății, era denumită „curtea din fața cetății” sau, în termeni populari, „grădina cetății” și servea pentru adăpostirea vitelor, constituind în același timp și un avanpost întărit. În curtea interioară a cetății au fost construite, la adăpostul zidurilor, mai multe căsuțe cu etaj, unde se adăposteau locuitorii Râșnovului, în perioade de restriște. Pentru ca dezvoltarea socio-culturală să fie neîntreruptă, a fost construită într-un loc mai adăpostit o școală, iar pe vârful colinei din curtea interioară, în anul 1650, a fost ridicată o capelă, ale cărei ziduri se mai văd și astăzi.
La Cetate se ajunge fie pe panta mai lină dinspre est, de unde se văd crestele Postăvarului, fie cu liftul care urcă din piațetă pe panta abruptă dinspre vest.

 

Trambuline pregătite pentru Cupa Mondială

 

Datorită așezării sale geografice în zona muntoasă, Râșnovul are o îndelungată activitate în domeniul schiului, acest sport practicându-se atât la nivel de performanță cât și de agrement. Prima trambulină de schi a fost amenajată în anul 1936. Între anii 2009-2011 a fost construită Trambulina Valea Cărbunării, aflată la vreo 2 km de centrul orașului. Complexul de sărituri are patru trambuline, cu dimensiuni între 15 și 90 de metri, cea mai mare dintre ele fiind folosită de câțiva ani în Cupa Mondială feminină și urmând să intre în februarie 2020 în calendarul Cupei Mondiale masculine. La Râșnov au avut loc și alte competiții importante de sărituri cu schiurile și schi nordic.
Clubul Sportiv Școlar Râșnov a asigurat an de an componenți la loturile naționale de schi fond, biatlon și sărituri. Pentru realizarea obiectivelor de performanță, sportivii beneficiază de o bază sportivă care cuprinde 2 poligoane de biatlon, o pistă de schi role, trasee de schi fond și biatlon.

Evenimente culturale

Pe lângă atracțiile naturale, Râșnovul oferă și multe evenimente culturale de înalt nivel. Amintim doar câteva< Festivalul Ecvestru și Zilele Râșnovului, cu spectaculoasele cascadorii cu cai, demonstrații de dresaj clasic, sărituri peste obstacole, trăsuri trase pînă și cu șase cai; Festivalul Off Road, cu competiții auto-moto în trei categorii de concurs< off road, enduro, superspecială> Curtea Comedianților, Serbările Zăpezii, Festivalul Internațional de Reconstituire Istorică, Mystery & Thriller Festival dedicat literaturii polițiste, Festivalul Science & Fiction înclinat către literatura imaginativă și știința de avangardă, Rockstadt Extreme Fest dedicat rockerilor.
Râșnovul se identifică și cu istoria cinematografiei românești, aici fiind locul în care s-au filmat o mare parte din filmele cu tema istorică ale marilor regizori români. Festivalul de film contribuie an de an la impunerea orașului Râșnov drept capitală a filmului istoric românesc. Prima ediție a avut loc în 2009.
Într-un spațiu nou, în curtea Școlii ”Peter Thal”, au avut loc dezbateri despre decembrie 1989, libertatea economică, muzica libertății, libertate câștigată – libertate pierdută (30 de ani după 1989), cinema-ul și libertatea, emigrația românească (Diaspora, pământ românesc) și potențiala revenire în țara natală (Absolvent de Oxford, caut loc de muncă în România), viitorul Europei post-Brexit, digitalizarea societății și minorități. Printre participanții la discuții au fost ambasadorii Statelor Unite, Marii Britanii și Israelului la București, rectorul Universității București și cel al Universității de Vest din Timișoara3 dintre cei 4 country managers partners ai companiilor Big 4 de consultanță și audit, economiști  de top, istoricul si ambasadorul Adrian Cioroianu, directorul Teatrului Național din București, Ion Caramitru, regizorul de film Stere Gulea, diplomatul Toader Paleologu, cosmonautul Dumitru Prunariu și cineastul francez Pierre-Henri Deleau.
Peste 50 de filme au fost proiectate în Cinematograful Amza Pellea (în timpul zilei) și în Grădina Cetății Râșnov (după apusul soarelui). Ajunsă la a doua ediție, competiția de film documentar, deschisă peliculelor cu subiect istoric produse după 1 ianuarie 2017, a propus 8 titluri internaționale și 8 românești. În Grădina Cetății, cu vedere la Piatra Craiului, la Bucegi, la Postăvaru și, desigur, la stele, au cântat Luna Amară, Alexandru Andrieș, Ada Milea și Vali Răcilă, Alina Ciolcă Band, Orkid, Coma și The Mono Jacks.  Filmul mut “Femeia din Lună” (1921), al regizorului german Fritz Lang a fost proiectat beneficiind de muzica live asigurată de grupul CelloFun cu participarea Irinei Margareta Nistor și a lui Dumitru Prunariu. În ultimele zile de festival a fost prezent la mai multe evenimente celebrul actor Vlad Ivanov.

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns