Asculta acest articolCând apărea, în anul 2014, cartea “Superinteligența. Căi, pericole, strategii“ neurologul filozof Nick Bostrom își punea întrebarea cum ar putea deveni superinteligența superioară oamenilor, și ce pericole ar aduce acest lucru după sine.
Depinde cum este programată. Dacă suficient de inteligentă, AI este un imens rezervor de resurse pentru om, putând manevra alte mașini și unelte inventate de om.
Înțesată de termeni, de formule matmatice, carte nu a însemnat la vremea ei o lectură ușoară.
Au urmat alte și alte lucrări printre care “Oglinda electronică” semnată de Manuela Lenzen. Autoarea nu concepe teza că sisteme gen Bard sau ChatGPT pot deveni conștiente de sine. Pot dezvolta povești, eseuri pentru ca apoi să facă greșeli grosolane, fiind foarte evident că modelele de AI nu pot conduce la o “Inteligență alternativă” specifică oamenilor.
AI poate conduce omul printr-una devărat labirint, ajutând la orientarea într-o lume dominată de informații, însă algoritmii
Dezvoltați au nevoie de un corp, alttfel nu face altceva decât să rămână “un gânditor singuratic”
Britanicul Stephen Wolfram, autorul limbajului de programare Wolfram Language, nu acceptă ideea că limbajul uman își are originea doar în creierul uman. Asta ar explica succesul ChatGPT care demonstrează că dincolo de limbajul uman există “mai multă structură și simplitate” decât își poate imagina omul.
În cartea “Ce face ChatGPT și de ce funcționează” Stephen Wolfram explică principiile urmate de ChatGPT și modul cum funcționează programul. Wolfram prezintă foarte multe exemple de propoziții și grafice pentru a demonstra că modelul funcționează cu multe probabilități pe care le împarte în anumte modele aparent aleatorii care să lase impresia că sună cât mai puțin straniu.
ChatGPT se bazează pe frecvența literelor din limba folosită, în cazul lui limba engleză, a perechilor delitere, rearanjând circa 40 000 de cuvinte comune. Calitatea rezultatului depinde de masa mare de date care sunt antrenate în rețelele neuronale.
Wolfram prezintă mișcarea rețelelor neuronale ca o formă de artă, capabilă să ofere surprize în urma a tot ce a dexcoperit omul.
În sfârșit, trei autori, Ajay Agrawal, Joshua Gans și Avi Goldfarb, toți trei economiști, experți în inteligența artificială, în cartea devenită celebră Power and Prediction (Putere și predicție) descriu pe larg cum industriile de mare anvergură văd beneficiile inteligenței artificiale, dar le este frică să se lase la cheremul Inteligenței artificiale.
Însăși furnizorii de motoare de căutare nu și-au lăsat multă vreme proprii roboți să decidă asupra afacerii de publicitate, făcând o selecție severă. Adevărata putere a AI constă în schimbarea sistemului. Cu cât AI primește mai mute date cu atât mai mult își îmbunătățește performanțele. Autorii considerau în anul 2018, că va trece multă vreme pânâ când AI va revoluționa cu adevărat economia.
Paul Hermann
Fii primul care comentează