Asculta acest articolCimitirul Vesel de la Săpânța
este un loc unic în lume, situat în satul Maramureșean Săpânța, din nordul României. Este renumit pentru crucile sale viu colorate și pentru versurile poetice și umoristice înscrise pe ele. Cimitirul a fost creat de sculptorul local Stan Ioan Pătraș în 1935 și a devenit o atracție turistică populară.
Crucile de lemn, înalte și subțiri, sunt pictate în culori vii, precum albastru, verde, roșu și galben. Fiecare cruce are sculptat un portret al persoanei îngropate, iar deasupra acestuia se află un panou care descrie viața și personalitatea decedatului într-un mod inconfundabil. Aceste panouri includ deseori momente amuzante sau anecdote din viața defunctului.
Un aspect distinctiv al Cimitirului Vesel este utilizarea umorului pentru a onora memoria celor decedați. Versurile scrise pe cruci sunt jocuri de cuvinte, expresii hazlii și poezii în care se evidențiază atât aspecte pozitive, cât și negative ale vieții persoanei înmormântate. De exemplu, dacă cineva a fost cunoscut pentru că a iubit băuturile spirtoase, aceasta este menționată într-un mod umoristic pe cruce.
Fiecare cruce de la Cimitirul Vesel reprezintă o poveste unică, iar colecția lor oferă o perspectivă fascinantă asupra comunității locale. O vizită în acest cimitir oferă nu doar o experiență culturală remarcabilă, ci și o incursiune în istoria și tradițiile locului. Cimitirul Vesel de la Săpânța se bucură de recunoaștere internațională și este un exemplu neobișnuit, dar impresionant, de cum comunitatea sărbătorește viața prin artă și umor, chiar și în fața inevitabilității morții.
Din anul 2009, cimitirul este obiectivul festivalului anual „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”.
Unele cruci sunt pictate pe ambele părți. Pe o parte este plasată o descriere a vieții celui îngropat, iar pe cealaltă — o descriere a motivului morții. Majoritatea crucilor sunt scrise cu greșeli de ortografie și variante arhaice de scriere.
Pe crucea lui Stan Ioan Pătraș, fondatorul cimitirului, sunt scrise următoarele:
De cu tînăr copilaș
Io am fost Stan Ion Pătraș
Să mă ascultaț[sic] oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni
Cîte zile am trăit
Rău la nime n-am dorit
Dar bine cît-am[sic] putut
Orișicine mia[sic] cerut
Vai săraca lumea mea
Că greu am trăit în ea
Pe o altă piatră scrie:
Sub această cruce grea
Zace biata soacră-mea
Trei zile de mai trăia
Zăceam eu și cetea ea.
Voi care treceți pă aici
Încercați să n-o treziți
Că acasă dacă vine
Iarăi[sic] cu gura pă mine
Da așa eu m-oi purta
Că-napoi n-a înturna
Stai aicea dragă soacră-mea
POVEȘTI MAGICE
Fii primul care comentează