Asculta acest articol“Principala ameninţare pentru anul viitor vine din faptul că avem patru rânduri de alegeri şi există riscul de a deraia deficitul bugetar. Ce înseamnă asta? Inflaţie mai mare. Un deficit bugetar mare creează inflaţie şi automat dobânzi mai mari. Cu cât deficitul bugetar este mai mare, Guvernul trebuie să se finanţeze, se împrumută, cresc dobânzile, iar dobânda cu care se împrumută Guvernul e dobânda minimă pentru acea economie. Acesta îl văd ca fiind principalul factor de risc. Iar ca oportunitate: PNRR şi atragerea de fonduri europene. Cred că e o ocazie unică pentru România, pentru că PNRR e o singură dată, ţine până în 2026. Fondurile de coeziune, pe acest buget, undeva până în 2027. Deci avem undeva spre 70 de miliarde de euro de luat şi investit în economie. După 2027 nu va mai fi PNRR. Va intra probabil, să sperăm că va intra Ucraina în Uniunea Europeană, iar Ucraina va atrage cea mai mare parte din fondurile europene şi s-ar putea noi să primim mult mai puţin, dacă nu chiar să devenim contributor net la bugetul Uniunii Europene. Deci oportunitatea asta este unică şi ar trebui să beneficiem de ea”, a spus Adrian Codirlaşu, la cea de-a XVIII-a ediţie a Conferinţei de risc de ţară, organizată de Coface România.
În ceea ce priveşte măsurile fiscale, el a afirmat c[ ordonanţa introduce taxe suplimentare, practic Guvernul ia bani de la consumatori, dar cu mâna companiilor. În opinia lui, taxa pe cifra de afaceri va avea un impact asupra preţurilor. În afară de aceasta, au fost diverse majorări de TVA, de accize pe diverse componente ale coşului de consum, iar de aici vor veni presiuni inflaţioniste.
Fii primul care comentează