Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

CREȘTERE ȘI DEFICITE ÎN ROMÂNIA

Creștere economică înșelătoare în România, bazată pe deficite

Deși în 2022, România a avut una dintre cele mai mari creșteri din UE, structural, economia românească este departe de a performa în cadrul Uniunii Europene. Aproape la toate capitolele, de la deficite, la ponderea serviciilor sau a fondurilor alocate activității de cercetare dezvoltare ne situăm printre ultimele țări din UE.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Acasa
Asculta acest articol

Așa arată „tabloul de bord” al UE publicat de Eurostat.

În 2022, valoarea Produsului Intern Brut al Uniunii Europene s-a ridicat la 15,8 trilioane de euro. Germania rămâne detașat cea mai mare economie din UE (3,9 trilioane EUR, sau 24,5% din PIB-ul total), urmată de Franța (16,7%) și Italia (12,1%). La celălalt capăt, Malta (0,1%) e cea mai mică economie din UE. Cu un PIB de 286,4 miliarde de euro, la prețuri curente, România s-a clasat anul trecut pe locul 12 la nivel european din perspectiva dimensiunii economiei locale în raport cu economia UE, cu o pondere de 1,8% din PIB-ul total al UE.

PIB/locuitor în România a ajuns la 77% din media UE la paritatea puterii de cumpărare

Făcând o incursiune în istoria recentă, între 2000 și 2008, economia UE a crescut în fiecare an, PIB-ul crescând cu 0,6–3,9% în termeni reali. Din 2009 până în 2013, economia a fost puternic afectată de criza financiară și economică globală, PIB-ul scăzând cu 4,3% în 2009 și cu valori mult mai mici în 2012 și 2013 (0,7% și 0,1%), arata cursdeguvernare.ro. Ulterior, economia UE s-a redresat progresiv, cu rate anuale de creștere în intervalul 1,6–2,8% între 2014 și 2019. În 2020, economia a fost puternic afectată de criza COVID-19 și ca atare PIB-ul a scăzut cu 5,6%. PIB-ul a revenit pe creștere, cu 5,4% în 2021, iar creșterea a fost susținută în anul următor, când PIB-ul a mai crescut cu încă 3,5%. România a avut anul trecut un avans al PIB de 4,7%, peste media UE, bazat în cea mai mare parte pe majorarea consumului final al populației.

În cadrul UE, PIB-ul pe cap locuitor a scăzut de la 31.310 EUR în 2019 la 30.030 EUR în 2020. Cu toate acestea, indicatorul a revenit în 2021 și apoi a crescut și mai mult în 2022, urcând la la 35.210 EUR.

Pe măsură ce costul vieții variază de la o țară la alta, valorile sunt ajustate pentru a reflecta diferențele prețurilor la aceleași produs sau serviciu folosind o unitate monetară artificială numită putere standard de cumpărare (PPS). Pe baza acestei măsuri, nivelul de trai relativ al statelor membre ale UE poate fi exprimat în raport cu media UE (considerat 100).

În 2022, cea mai mare valoare a fost înregistrată în Luxemburg, unde PIB-ul pe locuitor în PPS a fost de 2,6 ori mai mare decât media UE. În schimb, PIB-ul pe locuitor în Bulgaria a fost aproape de trei cincimi (58,7%) din media UE. România a avut acest indicator stabilit la 77% din media UE.

Îndatorarea României, cea mai accelerată creștere din UE

Datoria publică medie în UE a fost de 84% din PIB în 2022, în scădere cu 6 puncte preocentuale față de vârful de 90% atins în 2020 (care reflectă impactul crizei Covid-19).

La acest capitol România stătea relativ bine la finele anului 2022, cu datoria publică de 47,2% din PIB, însă în creștere rapidă: în ultimii 5 ani, datoria externă a României s-a dublat, iar dincolo de borna anului 2022, a continuat să accelereze, în primele 5 luni ale acestui an s-au mai adăugat alte 13 miliarde de euro la datorie, pe fondul scăderii ritmului de creștere a PIB.

Ciornă automată

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with