Asculta acest articol
Odată fixate reperele calendaristice pentru alegerile locale, partidele se poziționează pentru intrarea în campania electorală. Se fac și se desfac posibile alianțe. Se măsoară notorietatea posibililor candidați. Se constituie echipele de campanie. Se fac propuneri și autopropuneri pentru listele de consilieri locali și județeni.
Lucrul cel mai greu este însă desemnarea candidaților pentru primari și președinți de consiliu județean.
Pentru partidele care au primari în funcție este relativ ușor. Dat fiind faptul că alegerea se face dintr-un singur tur actualii primari vor fi propuși de partidele lor pentru un nou mandat. Același lucru se întâmplă și în cazul funcție de președinte de consiliu județean.
De ce partidele dau atâta importanță candidaților pentru funcția de primar? Toate partidele au convingerea că un candidat de primar bine ales, chiar dacă nu câștigă, trage după el lista de consilieri. În consecință niciun partid nu este deschis pentru aliațe electorale, chiar dacă un candidat comun are șansa de a câștiga în fața primarului în funcție.
Al doilea element important este numărul de consilieri locali și județeni obținut de fiecare partid care să-i permită realizarea unor alianțe pentru desemnarea viceprimarilor și vicepreședinților de consilii județene.
Dar adevărata măsură a forței electorale a fiecărei formațiuni politice este procentul obținut pe lista de consilieri județeni. Dacă în cazul primarilor contează omul, în cazul consilierilor județeni este vorba despre un vot politic. Rezultatele obținute deschid calea spre alegerile parlamentare.
În ce culori politice se va îmbrăca harta administrativă a României după alegerile din 27 septembrie?
Deseori procentele obținute la consilierii județeni aproape coincid cu procentele de la parlamentare.
După alegerile locale hărțile administrative își schimbă culorile politice. Până acum de regulă Moldova și Muntenia preponderentă era culoarea roșie. În Transilvania primează galbenul PNL și verdele UDMR, cu mici inserții de roșu PSD.
Puternicii primari din marile orașe, Oradea, Cluj, Alba Iulia, Arad, Timișoara, Brașov, Iași, din localitățile mai mici, vor da tonul campaniei.
La București este o situație atipică. Prin desemnarea unui candidat comun USR-PNL, liberalii din Capitală vor fi mai puțin vizibili decât useriștii lui Nicușor Dan.
Situații atipice, speciale, se regăsesc în județele și localitățile în care populația maghiară are o pondere de peste 30%. În aceste localității primarii UDMR intră în competiția electorală cu prima șansă, mai ales dacă unii dintre ei sunt votați și de români. Muncipiul Baia Mare face figură aparte prin primarul Cherecheș, candidat al unei alianțe locale. Astfel se alianțe locale, după modelul de la Baia Mare, se încearcă în alte localități, cu mai mult sau mai puțin succes.
Chiar dacă știu că șansa candidatului lor este zero, partidele sunt interesate să-și măsoare forța proprie. Într-un fel, alegerile locale sunt sacrificate în numele alegerilor parlamentare. Bine coordonată, bine gândită, campania electorală care începe acum pentru locale poate pregăti terenul pentru următoarea campanie electorală pentru alegerile parlamentare de la sfârșitul toamnei.
Noile culori politice rezultate în urma alegerilor din 27 septembrie în bună parte vor coincide cu culorile politice ale viitorului parlament.
Liderii partidelor care vor înțelege acest lucru nu vor avea decât de câștigat.
