Asculta acest articolEvaluarea efectelor inflației pe un întreg deceniu poate, însă, arăta ce s-a schimbat în structura cheltuielilor gospodăriilor românești și aprecia mai bine efectele pe care inflația generală o produce în societate și în economie.
Inflația ultimului deceniu a fost mult mai mare în România decât cea de la nivelul Uniunii Europene: 41,6%, față de 26,4%.
Cu toate acestea, au fost doi ani, 2015 și 2016, care au consemnat fenomenul de deflație, o scădere a prețurilor incluse în coșul de consum. Însă în ultimii doi ani a fost consemnată o majorare accelerată a prețurilor care se mai manifestă și în prezent, arată cursdeguvernare.ro.
Astfel, în perioada 2014 – 2023, pe grupe mari, cele mai mari mari scumpiri s-au înregistrat în cazul produselor alimentare și băuturilor nealcoolice (+58%) și la alcool și tutun (+54%).
Dintre alimente, pe parcursul a 10 ani, cartofii mai mult decât și-au dublat prețul, scumpindu-se cu 128%. Și pâinea s-a scumpit peste medie (+69%), ouăle cu 78% iar carnea s-a scumpit cu 50%.
Deși au crescut foarte mult subvențiile acordate fermierilor – programul „Tomata”, de exemplu, legumele s-au scumpit cu 84,4%.
Cel mai mult s-au scumpit în perioada 2014 – 2023, energia electrică, gazele, încălzirea centralizată și alți combustibili +81,7%, urmate de dotarea și întreținerea locuinței +67%.
Unele dintre cele mai mici creșteri de prețuri s-au consemnat la poștă și comunicații, creșterea prețurilor fiind de doar 12% pe parcursul unui deceniu.
Costurile pentru întreținerea locuinței au crescut puternic, mai ales din cauza scumpirii energiei, în special gazele naturale, care mai mult decât și-au dublat prețul pe parcursul unui deceniu. Următoarele scumpiri sunt la curent electric și apă, canal.
Dintre servicii, cele de poștă au explodat practic. Însă aici pe lângă serviciile poștale clasice au crescut an de an serviciile de curierat door-to-door, ale căror prețuri sunt mult mai mari decât timbrul de pe o scrisoare. De aici provine această scumpire masivă a serviciilor poștale care depind în mare măsură și de prețurile carburanților.
În general, în costul unui serviciu cea mai mare pondere o au salariile, astfel că serviciile se înscriu în rând cu majorările salariale. De remarcat că aici avem singura scădere a prețurilor, în domeniul serviciilor culturale și recreaționale, -2% pe parcursul a 10 ani. Aceasta și din cauză că ponderea cheltuielilor din totalul unei gospodării este de doar 2,4% și o bună parte din activitățile culturale sunt subvenționate de la buget.
Deși ponderea cheltuielilor pentru alimente continuă să predomine în bugetele gospodăriilor, structura cheltuielilor din coșul de consum s-a modificat pe parcursul ultimului deceniu, scăzând ponderea alimentelor și urcând ponderea produselor nealimentare. Astfel, ponderea produselor alimentare a coborât cu peste cinci puncte procentuale, de la 37,7% în 2014, la 32,3% în 2023.
În schimb, a crescut ponderea produselor nealimentare în coșul de consum cu cinci puncte procentuale, de la 31,7% la 36,6%. Ponderea cheltuielilor pentru dotarea și întreținerea locuinței precum și pentru servicii a rămas aproape neschimbată, principala diferență fiind creșterea valorii nominale.
Deși prețurile pentru energie au crescut puternic mai ales în ultimii doi ani, urcând costul întreținerii locuințelor, majorarea veniturilor și iernile relativ blânde care n-au necesitat un consum ridicat energetic au ținut inflația „de acasă” sub control, ponderea modificându-se mai puțin decât indicele de preț.
CITEȘTE ȘI:
După pandemie, au crescut anumite cheltuieli în gospodăriile din România
Fii primul care comentează