De ce au murit pilotul Iovan și studenta Aurelia

Asculta acest articol

Profesorul Irinel Popescu, șeful Clinicii de Chirurgie și Transplant Hepatic de la Spitalul Fundeni, consideră că persoanele implicate în accidentul aviatic de luni ar fi avut șanse mai mari de supraviețuire dacă se ajungea mai devreme la locul accidentului.

Pilotul Adrian Iovan şi o studentă în anul V la Institutul de Medicină Militară din Bucureşti şi-au pierdut viaţa după ce avionul de mici dimensiuni de tip BN2, la bordul căruia se afla un echipaj medical, a aterizat forţat, luni după-amiază, într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba. Unul dintre medicii din aeronavă a reuşi să sune la 112, la ora 16.16, anunţând incidentul.

Pilotul Adrian Iovan a fost găsit încarcerat, iar studenta era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă, nemaiputând fi salvată. Ea avea o temperatură de 18 grade celsius când a fost găsită. Adrian Iovan ar mai fi trăit după impact, “două ore, două ore şi ceva”.

Ministerul Apărării Naţionale a anunţat numele studentei decedate: „Sublocotenentul Aurelia Ion, ofiţer-student în anul V la Institutul Medico-Militar din Bucureşti, a decedat luni, 20 ianuarie, în urma accidentului aviatic ce a avut loc în Pasul Ursoaia, judeţul Cluj. Aurelia Ion, în vârstă de 23 de ani, efectua un stagiu de pregătire la Spitalul Fundeni. De-a lungul studiilor, tânăra s-a implicat voluntar în numeroase activităţi pe linie medicală”, a transmis MApN.

Medicii legişti au stabilit cauza morţii pilotului Adrian Iovan şi a studentei care se afla în avionul căzut în Munţii Apuseni. Potrivit primelor informaţii, studenta a decedat din cauza hipotermiei. În cazul pilotului Adrian Iovan, decesul a fost provocat de o hemoragie internă.

Pilotul Adrian Iovan a murit în urma rănilor, iar Aurelia Ion a murit în urma unui stop cardio-respirator. Victimele au fost găsite după mai mult de 5 ore de la primirea primului apel la 112, însă primii care au ajuns la oamenii din epava avionului au fost localnicii din zonă şi pădurarii, nu echipajele de intervenţie.

În condiţiile în care avionul a aterizat forţat în jurul orei 16.00, iar primii salvatori – pădurari şi localnici, au ajuns la epavă cu aproximativ cel puţin cinci ore mai târziu, se ridică o întrebare: De ce autorităţile au reuşit să ajungă la epavă de abia după şase ore? Un prim răspuns a fost oferit de şeful Salvamont Sibiu: pe munte, de multe ori metoda localizării prin triangulaţie nu funcţionează, din cauza semnalului telefonic foarte slab.

Coordonatorul naţional de transplant Victor Zota a declarat, marţi, că dacă victimele accidentului aviatic nu ar fi fost găsite luni seară, până dimineaţă am fi vorbit despre şapte morţi, spunând că aceştia nu ar fi rezistat pentru că, pe lângă traumatisme, erau şi în şoc hipotermic.

Şeful Salvamont Vlădeasa, Florin Mihuţ, a declarat, marţi, că operaţiunea de salvare a victimelor accidentului aviatic “a fost o adevărată nebunie”, iar “marele noroc” a fost participarea localnicilor, el spunând că unul dintre pasageri a anunţat la un moment dat că se văd o pârtie şi un lac.

Unul dintre membrii Transylania Offroad Club, Marius Pop, care a participat la operaţiunile de căutare a victimelor accidentului aviatic, a declarat că nu au avut “coordonate foarte clare” privind locul accidentului, astfel că au mers de două ori în alt loc, pentru că “nimeni nu prea ştia nimic”.