Image 1
Image 2
Acasa

FURNIZORI ENERGIE ÎN ROMÂNIA

De ce s-a redus competiţia în piaţa de furnizare a energiei?

Dacă în mai 2021 existau 50 de furnizori de energie electrică pentru clienţii casnici, în mai 2023 sunt doar 32. Competiţia în piaţa de furnizare a energiei s-a redus drastic.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Motivele sunt întârzierile în decontare, taxarea excesivă, viteza de tranzacţionare, mecanismul de achiziţie centralizată a energiei (MACEE), a declarat, pe 27 octombrie, într-o conferinţă de specialitate, Laurenţiu Urluescu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER).

“Dacă în mai 2021 existau 50 de furnizori pentru clienţii casnici, în mai 2023 sunt doar 32. De ce asta? Din cauza întârzierilor în decontare, a nesiguranţei plafonului de decontare, a taxării excesive, a vitezei tranzacţionare, a mecanismului MACEE, ş.a.m.d. (…) Competiţia duce la un produs cât mai bun pentru consumatorul final. În momentul de faţă, furnizarea energiei electrice este un serviciu reglementat şi nu există competiţie între furnizori, respectiv orice furnizor are o componentă de furnizare fixă, reglementată. Pentru consumatori eu zic că este rău. Când era competiţie am schimbat cred că vreo cinci furnizori încercând serviciile la diverşi dintre ei – şi l-am ales până la urmă pe cel mai bun, cu care am rămas în continuare. Pentru mine, ca şi consumator, competiţia a contat foarte mult. La nivel de consumator industrial contează şi mai mult. Acum trei-patru ani erau licitaţii la consumatorii industriali unde furnizorul câştiga la diferenţă de câţiva bani în acea licitaţie”, a menţionat Laurenţiu Urluescu, la o conferinţă privind “Provocările iernii 2023 – 2024 pentru sistemul energetic naţional”, organizată de Focus Energetic.

Pe de altă parte, el a spus că pieţele forward de energie sunt pieţele unde “se tranzacţionează energie cu livrare în viitor”, iar din septembrie 2022, volumul tranzacţionat este aproape zero. “Observăm o lipsă mare de lichiditate a pieţei.”, a spus Urluescu.

Totodată, reprezentantul AFEER a subliniat că una din cele mai mari provocări este şi taxarea excesivă. Preşedintele AFEER a făcut referire la taxa de 1% pe cifra de afaceri menţionând că afectează majoritatea companiilor de energie, având în vedere plafonul de 50 de milioane de euro de la care se aplică.

“Ne aşteptăm să aibă un efect destul de serios asupra furnizorilor (taxa, n.r.), deoarece aceştia sunt colectori de servicii pentru terţi, ca de exemplu transportul, distribuţia, congenerarea, certificatele verzi, care apar în factura emisă de furnizor, deci apar în cifra de afaceri a furnizorilor, dar nu este un serviciu făcut de furnizori”, a explicat Urluescu.

De asemenea, el a menţionat că o altă provocare sunt întârzierile în decontare.

“Pot să vă zic că există sume de decontat pe luna februarie 2023. Asta înseamnă o întârziere de 8 luni. Costul de creditare pentru întârzierea la decontare este de circa 17 lei pe megawatt/oră. Noi avem o mare încertitudine a decontării şi un mare stres cu privire la asta. Mai rău decât întârzierile în decontare este incertitudinea decontării. (…) Momentan aprobate şi nedecontate mai sunt 1,3 miliarde de lei. Desigur, mai e necesar încă multe miliarde până la sfârşitul anului, care sunt în curs de aprobare, în curs de verificare la ANRE. Din câte înţeleg, la momentul de faţă, Ministerul Energiei nu mai are surse de fonduri în plus. Acel acel draft de OUG care limitează decontările la nivelul încasării din Fondul tranziţie energetică ne îngrijorează foarte rău şi am putea spune că suntem la câteva luni distanţă de probleme financiare majore la unii dintre furnizori”, a mai spus reprezentantul AFEER.

Totodată, el subliniat că fondul de tranziţie energetică este complet insuficient. “Faţă de încasările la acest fond de anul trecut, acum sunt mai puţin de jumătate din cauza lipsei activităţii de tranzacţionare, din cauza obligaţiei producătorilor de a vinde pe MACEE”, a afirmat el.

Ciornă automată