ANALIZĂ ECONOMICĂ

Posibila tăiere a fondurilor europene împinge leul în jos

Asculta acest articol

Cursul euro a crescut la sfârşitul lui septembrie cu 3,34 bani comparativ cu ultima şedinţă din august, iar cea a dolarului cu 14,23 bani. În schimb media francului elveţian a scăzut cu 0,6 bani iar cea a lirei sterline cu 2,1 bani.
În ultima şedinţă din septembrie tranzacţiile s-au realizat în culoarul 4,971 – 4,975 lei, valori apropiate de cele de joi, astfel că media a scăzut marginal la 4,9746 lei.

Dacă analiştii BCR anticipează pentru finalul anului o medie a euro la 5,00 lei, cei ai Băncii Transilvania văd o medie anuală de 4,95 lei în 2023, care ar urma să urce la 5,02 lei în 2024 şi 5,09 lei în 2025.

Pe de altă parte, sondajul realizat în rândul membrilor CFA România în cursul lunii august anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Valoarea medie a anticipaţiilor cursului pentru orizontul de 6 luni (februarie 2024) este de 5,0119 lei, faţă de 4,9964 lei la precedentul sondaj.

Pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat a scăzut de la 5,0798 lei la 5,0753 lei.
Indicii ROBOR s-au stabilizat în ultimele două luni, fluctuaţiile zilnice fiind minime. Evoluţia se datorează faptului că BNR a renunţat să mai controleze strict lichiditatea, în timp ce guverna-torul băncii centrale a indicat faptul rata de referinţă nu va fi modificată până la sfârşitul anului.
La sfârşitul săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%, valoare stabilită în urmă cu aproape două luni. Indicele la

şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni la 6,63%.
Săptămâna trecută, Trezoreria s-a împrumutat cu 728,5 milioane lei prin titluri scadente în mai 2027 la un randament mediu de 6,49%, cu 473,7 milioane lei prin obligaţiuni cu scadenţa aprilie 2030, la un cost mediu de 6,97%, şi cu 1,15 miliarde RON prin titluri scadente în octombrie 2033, la un randament mediu de 6,90%.
Finanţele şi-au propus să se împrumute în octombrie din piaţa locală cu 6,6 miliarde lei.

Primele două licitaţii din această săptămână au scadenţa în octombrie 2026 şi octombrie 2028, fiecare având un volum de 690 milioane lei.

După scăderea de joi la 1,0491 dolari, minimul ultimelor opt luni, au urmat marcările rapide de profit, iar cotaţiile au crescut la sfârşitul săptămânii la 1,0558 – 1,0617 dolari, cu închiderea pieţei americane la 1,0572 dolari.
Vineri, cursul francului elveţian a scăzut marginal la 5,1446 lei, iar cel al lirei sterline a coborât la 5,7433 lei.
Preţul gramului de aur a scăzut la sfârşitul săptămânii la 282,2442 lei, prăbuşirii metalului galben de la 1.881 la 1.845 dolari/uncie.

Volatilitatea criptomonedelor din septembrie a fost una medie, piaţa fiind influenţată de în principal de aprecierea constantă a monedei americane şi de tendinţa de scădere a inflaţiei din Statele Unite.

Bitcoin s-a mişcat între 25.000 şi 27.500 dolari, iar la sfârşitul acestei săptămâni cotaţiile erau de 26.959 – 27.229 dolari. Ethereum a fluctuat în culoarul 1.535 – 1.686 dolari, iar tranzacţiile de la finalul lunii erau de 1.670 – 1.680 dolari.

Analiza de mai sus cuprinde perioada 25 – 29 septembrie.

Radu Georgescu