Asculta acest articolToate grevele, toate protestele de până acum au fost declanșate de angajați ai statului, din diferite sectoare, din Sănătate, Finanțe, Justiție, Administrație, căi ferate, Poștă și alte instituții mai mult sau mai puțin aflate în dificultate.
De data aceasta lucrurile se prezintă cu totul altfel. Fermierii își lucrează pământurile lor, au utilajele lor. La rândul lor transportatorii au mijloacele lor de transport, luate pe banii lor, dau salarii din banii lor, își plătesc asigurările din ceea ce câștigă.
Principala lor nemulțumire este că statul le ia prea mult din munca lor. În Germania protestele fermierilor sunt asemuite cu revolta vestelor galbene din Franța. Ne aducem aminte de furia cu care au atacat totul.
Potrivit unui studiu, în Germania, până în anul 2040, numărul fermelor va scădea de la 256 000 existe acum, la aproximativ 100 000. Dacă acum suprafața medie a unei firme este acum de 64 de hectare, până în anul 2040 suprafața medie a unei firme va urca la circa 160 de hectare. Cauza comasării? Tehnologiile din ce în ce mai avansate.
Face asemenea calcule și guvernul român? Nu știm. Cert este că guvernul, prin ministrul PSD al Agriculturii, în loc să analizeze cauzele protestelor, spune că nu toți protestatarii sunt fermieri sau transportatori. Are importanță?
O astfel de atitudine era de actualitate acum 34 de ani când FSN spunea că vin moșierii să-și ia înapoi pământurile și fabricile.
În vremea capitalismului sălbatic al anilor 1990, câteva partide treceau drept democrate, apărătoare ale dreptului la proprietate, ale drepturilor și libertăților cetățenești.
PNȚCD și PNL erau aproape singurele partide politice care susțineau trecerea României la un sistem compatibil cu economia de piață. Țărăniștii chiar cereau restitutio in integrum.
O parte infimă din cei care protestează acum este posibil să fie urmași ai marilor proprietari de pământ. Extrem de puțini. PSD, indiferent cum s-a numit, nu a susținut niciodată revenirea la vechiul sistem de proprietate. Ceea ce nu înseamnă că social democrații nu au devenit antreprenori, nu au pus mâna pe mari întreprineri privatizate, nu au acumulat averi.
Social democrații, ideologic, nu își propun susținerea marilor proprietăți, a mediului privat decât ca principiu. PNL trece drept partidul care susține clasa de mijloc. Ei bine, cei ce protestează în acest zile fac parte din clasa de mijloc.
Se aude cumva vocea PNL-ului? Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, care se întâmplă să facă parte din PNL, le răspunde protestatarilor citând din legi, hotărâri și recomandări UE.
Dacă nu ar fi an electoral s-ar putea trece cu vederea pasivitatea PNL și lipsa de solicitudine a ministrului liberal. Mai mult de atât, un alt ministru liberal, al Justiției, s-a lansat într-o campanie pentru susținerea comasării alegerilor. O temă falsă. Alegătorilor nu le pasă cum vor fi organizate alegerile.
Alina Gorghiu vorbește despre economisire în cazul comasării, dar cine mai crede în reducerea cheltuielilor de stat? Nimeni.
Din cele două exemple, nesusținerea revendicărilor unei categorii sociale, a întreprinzătorilor privați, care alimentează în fapt bugetul, și a populismului ieftin, comasarea alegerilor, PNL se situează paralel cu realitatea zilelor noastre.
Primarii liberali, baza PNL, vor avea o sarcină foarte grea. Ce direcție propune PNL, ca alternativă la politicile populiste ale stângii, ale PSD?
PNL și-a abandonat rolul de ambasador al valorilor liberale. Săgeata liberală lansată spre înălțimi s-a redus la o pietricică aruncată dintr-o praștie de jucărie.
Până la urmă vom vedea că tot PSD va rezolva o parte din revendicările fermierilor, din nemulțumirile transportatorilor. Atunci alegătorii își vor pune întrebarea: de ce să votez PNL?
Deocamdată noi ne întrebăm: de ce tace PNL? Nu vede furtuna din jur? Se pare că nu o vede.
Fii primul care comentează