Asculta acest articol
Organizată de Muzeul Județean, Retrospectiva Alexandru Crișan repune în discuție capacitatea unui județ ca Satu Mare de susținere și promovare a unor mari evenimente culturale.
Satu Mare, ambițios ca orice județ de margine, semi-cultural ca potențial financiar și politic, devine din ce în ce mai mult un spațiu greu integrabil în rândul centrelor culturale din provincie cu impact la nivel național.
Expoziția Alexandru Crișan, cel mai complex artist plastic născut la Satu Mare de la Aurel Popp încoace, este un test atât pentru instițiile de cultură din Satu Mare, pentru “pătura intelectuală”, cât și pentru marele public.
Dacă în urmă cu mai bine de o jumătate de secol, Satu Mare nu avea capacitatea de a organiza prima retrospectivă Aurel Popp, aceasta fiind organizată la Baia Mare, iată că până în anul domnului 2022, nu se poate spune că a făcut pași importanți în ceea ce privește logistica pentru organizarea unor expozții de amploare. Singura locație care poate adăposti o manifestație de artă cât de cât onorabilă este același spațiu de la Muzeul de Artă aranjat de Aurel Popp într-o veche clădire transformată în “muzeu” la sfârșitul anilor 1960.
Cu atât mai mult Retrospectiva Alexandru Crișan merită toată atenția din partea publicului sătmărean. În ceea ce privește instituțiile, o astfel de manifestație ar trebui să dea de gândit celor care girează intituțiile de cultură, “factorilor politici” responsabili. Le convine ca județul Satu Mare să rămână la nivelul unei logistici moștenite din timpul regimului comunist sau vor să facă un salt spre realitățile secolului 21? Dacă le convine, să fie sănătoși, dar cu siguranță pentru noua generație nepăsarea lor se transformă într-un handicap cultural.
Muzeul în sine este o instituție de cultură fundamentală. Centrele de creație, casele de cultură, biblioteca, filialele uniunii artiștilor platici și ale uniunii scriitorilor, revistele de cultură, cenaclurile, alături de teatru și filarmonică, au menirea de a instituționaliza actul de cultură, fie că este vorba despre arta plastică, literatură, teatru, muzică. O analiză cât de cât la obiect, lasă județul Satu Mare corigent la aproape toate capitolele.
Nu discutăm aici cauzele. Departe de noi gândul de a pune la zid “factorii responsabili” pe care, unii comentatori mai puțin moderați, i-ar putea numi fără prea multă vorbă “vinovați”. O sumedenie de clădiri stau goale, părăsite, în timp ce artiștii plastici, atât cei locali, cât și cei din alte părți, se înghesuie în aceleași spații neadecvate organizării unor expoziții de amploare. Profesorul Nyri Zoltan întocmea în urmă cu ceva vreme o listă cu aproximativ 150 de artiști plastici cu studii de specialitate proveniți din Satu Mare. Înainte de pandemie, Mircea Florian și alții intenționau să organizeze o mare expoziție care să-i aducă acasă, măcar pe o parte din artiștii plastici sătmăreni împrăștiați pe toate meridianele lumii. Intenția a existat, dar nu s-a găsit locul.
Dintre artiștii care au părăsit Satu Mare, pentru că locul nu le oferă șansa de promovare, iată Alexandru Crișan se reîntoarce în sălile în care a avut prima expoziție personală. Se reîntoarce pentru o Retrospectivă după o viață dedicată artei.
Vernisajul din 8 aprilie 2022 va rămâne ca una dintre cele mai importante evenimente culturale din ultimii zeci de ani din Satu Mare. Alexandru Crișan este un artist plastic în sensul cel mai înalt al cuvântului. O pictură memorabilă, neașteptată pentru un public obișnuit cu lucrări cuminți, care nu tulbură, nu neliniștesc, nu pun privitorii pe gânduri. Pictura lui Alexandru Crișan o admirăm pentru unicitatea ei într-un spațiu recunoscut pentru cumințenia lui, pentru imaginile care par să rupă pânza ca să se elibereze din strânsoarea culorilor puternice, viguroase, purtând în ele o lume care, asemeni universului, alunecă ireversibil spre roșu. Adică spre autodistrugere, desigur în sensul de veșnică transformare, de joc al culorilor care sfâșie o realitate de regulă potrivnică omului.
Fii primul care comentează