Asculta acest articol
Tensiunea de la nivel guvernamental provocată de gaura de 20 miliarde lei din bugetul ţării, creată de estimările mult prea optimiste ale Trezoreriei în privinţa încasărilor, dar şi adâncirea deficitului de cont curent, „balaurul cu care România trebuie să se lupte” cu,m îl caracteriza Cristian Popa, membru în C.A. al BNR, sunt principalii factori care obligă banca centrală să urmărească cu mare atenţie evoluţia cursului de schimb.
Stabilitatea cursului euro/leu a fost cea care a menţinut ridicat interesul străinilor pentru titlurile de stat locale. Acestea au generat intrări de capitaluri, ce s-au ridicat la peste 23% din plasamentele totale făcute în ianuarie în obligaţiuni româneşti, ceea ce a împins recent euro spre 4,8 lei. Însă, eventualele ieşiri din piaţa locală, provocate de inflaţie şi dereglaje bugetare, vor pune instantaneu presiune pe curs.
O gură de oxigen pentru banca centrală vine din partea investiţiilor străine directe care s-au cifrat în primele două luni din acest an la 2 miliarde de euro.
Presiunea pe cursul de schimb s-a făcut resimţită săptămâna trecută, când euro a urcat de la 4,9315 la 4,9432 lei, înainte de minivacanţa de Paşte. Vinerea trecută şi lunea aceasta, cotaţiile externe fluctuau în culoarul 4,931 – 4,945 lei, semn că moneda unică este pregătită să treacă, în orice moment, de pragul de 4,95 lei şi să îndrepte spre cel de 5 lei.
Săptămâna trecută, dobânzile interbancare cu scadenţa la 6, respectiv la 12 luni au cunoscut scăderi zilnice. Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,80%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,03 la 7,02% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 7,38 la 7,36%.
Finanţele continuă să se împrumute în ritm alert. Joi, ele au atras 500 milioane lei, cu o dobândă de 6,51%/an, în urma unei licitaţii de certificate de trezorerie cu scadenţa în 2024.
Publicarea minutei ultimei şedinţe a Rezervei federale americane (Beige Book) a atras atenţia investitorilor prin menţionarea turbulenţelor din sectorul bancar ce ar putea determina apariţia recesiunii în economia americană. Aceasta a provocat aprecierea monedei unice la 1,1076 dolari, maxim care a fost atins acum un an. Luni, marcările de profit au împins euro la 1,0962 – 1,10 dolari.
Moneda elveţiană şi-a reluat rolul de “refugiu” şi s-a apreciat până la 0.981 franci/euro iar cursul ei a urcat săptămâna trecută de la 4,9891 la 5,0371 lei.
Media lirei sterline a fluctuat în culoarul 5,6089 – 5,6213 lei iar cea de joi a fost stabilită la 5,6115 lei.
Pericolele care planează asupra economiei mondiale şi a sistemului bancar internaţional, au înmulţit plasamentele în metalului galben. Aurul a crescut vineri la 2.046 dolari/uncie, maxim al ultimilor doi ani, dar a scăzut luni la 2.004 – 2.014 dolari, evoluţie care pregăteşte atingerea de către gramul de aur a unui nou maxim istoric. Precedentul, de 293,9846 lei a fost înregistrat în martie trecut.
Actualizarea la care a fost supusă criptomoneda Ethereum, a eliberat în piaţa specializată o valoare de circa 34 miliarde de dolari. Aceasta a stimulat tranzacţiile iar ether a urcat la aproape 2.120 dolari. Bitcoin, a atins vineri pragul de 31.000 dolari dar a alunecat luni 29.816 – 30.325 dolari.
Radu Georgescu
ANALIZĂ ECONOMICĂ
Fii primul care comentează