Asculta acest articolAutodefininându-se ca formațiuni de dreapta, obligate de împrejurări, practic condamnate să guverneze împreună, între USR și PNL sunt mai multe diferențe decât asemănări.
Este opinia unui fost președinte al PNL. Crin Antonescu afirmă că nu a văzut niciodată atâta ostilitate între două partide așa cum vede acum la PNL și USR. Faptele arată că are dreptate.
Ostilitate există și în interiorul PNL. Chiar mai multă. În această perioadă frământată, se află în viață, cinci foști președinți ai istoricului Partid Național Liberal. Valeriu Stoica, Theodor Stolojan, Călin Popescu Tăriceanu, Crin Antonescu, Ludovic Orban. Pe lângă acești clasici în viață mai trebuie adăugați copreședinții după fuziunea PNL-PD Vasile Blaga, Raluca Turcan, Alina Gorghiu.
Succesorul acestor politicieni care, într-o formă sau alta, au condus România, este Florin Cîțu. El moștenește o tradiție a ostilităților de tot felul, interne și externe. Ca într-o haită de lupi în care masculul alfa este obligat zi și noapte să-și apere poziția.
Dacă PNL ține atât de mult să-și păstreze eticheta de cel mai vechi partid din România, de singurul partid istoric care a supraviețuit după cataclismul comunist, acest partid nu pare să aibă nici cel mai mic respect față de istoria lui recentă. Toți cei mai sus enumerați, cu excepția celor două femei, Raluca și Alina, sunt pe tușă.
Desigur, nu trebuie lăsat pe dinafară Klaus Iohannis care a ocupat funcția de președinte al PNL câteva luni, din iunie până în noiembrie 2014 când a fost ales președinte al României. Se înscrisese în PNL doar cu un an înainte, în februarie 2013.
Istoria PNL din ultimii 20 de ani este dominată de ură și dezbinare la vârf. Baza este solidă, după cum spune și ultimul președinte mazilit, Ludovic Orban. Trecând în fugă peste disensiunile și scandalurile interne care au marcat viața acestui partid, ajungem rapid la relația PNL cu USR. Cum s-ar putea armoniza relațiile cu USR când PNL nu s-a putut înțelege nici cu el însuși?
Așadar, când Crin Antonescu spune că nu a văzut niciodată atâta ostilitate între două partide ar trebui să se uite și la muntele de ostilitate din interiorul PNL. Cu cine nu s-a certat PNL, ce alianțe făcute cu entuziasm nu au fost desfăcute cu scandal?
A guvernat alături de PSD, partid despre care spune că este adversarul lui tradițional. Există, desigur, adversari tradiționali, după natura ideologiilor și doctrinelor. Partidele de stânga și partidele de dreapta, adversare prin definiție, din când în când lasă adversitatea la o parte și își unesc forțele pentru a guverna o țară. Exemplul devenit clasic este SPD și CDU din Germania. Partidul Social Democrat din Germania și Uniunea Creștin-Democrată ar putea fi un model pentru PSD și PNL. Dar nu sunt. Pentru că PNL are și a avut mereu câte un partid de dreapta care i-a furat electoratul.
Fuziunea PNL-PDL a fost realizată tocmai pentru a aduna forțele de dreapta. Nu bine a dispărut PDL că a apărut USR. Mai trebuie pus la socoteală și PMP, care a luat aproape cinci procente la ultimele alegeri. Prin redistribuire, cea mai mare parte s-au dus la PSD, altele la USR, AUR și UDMR.
PNL nu se poate socoti un partid mare la nivelul țării, ci doar cel mai mare partid de dreapta. Sondajele de ultimă oră reflectă această situație. Dacă PSD se află undeva între 35-40%, cele 17-22 de procente ale PNL trebuie adunate cu cele 12-15 procente ale USR, la care desigur se mai adaugă cele 3-4 procente ale PMP și astfel avem tabloul complet al stângii și dreptei politice din România.
În realitate, judecând spectrul politic după doctrine, între PSD și dreapta fărâmițată este o diferență de 5-6-7 procente. Una normală, date fiind condițiile grele în care se guvernează în timpul acestei pandemii blestemate.
În linii mari, generalului Nicolae Ciucă i se cere să adune într-un singur sac aceste firimituri. Florin Cîțu, șeful lui politic, este produsul firesc al veșnicei viermuieli din PNL. Ce exemple, ce modele poate urma acest tânăr politician?
În mod firesc, și Ludovic Orban se înscrie în această tradiție a dezbinării interne care a marcat întreaga existență a PNL-ului din ultimii 20 de ani. Ultimul pe lista foștilor președinți puși pe făraș, rupe și el o bucățică din partid. La votul din Senat au lipsit doar două voturi pentru a fi adoptată legea Certificatului Verde. Sunt cele două voturi ale senatorilor disidenți care îl urmează pe Ludovic Orban.
Până vineri, Nicolae Ciucă, prim ministru desemnat, promite că va prezenta noul guvern. În cel mai bun caz se poate ajunge de unde s-a plecat. Astfel cele două partide ostile, învârtindu-se în jurul cozii, cum fac câinii turbați, ar putea ajunge să nu se mai certe unul de la guvernare altul din opoziție, ci să se certe amândouă fiind la guvernare.
Palatul Victoria ascunde multe urlete și pumni bătuți în mese.
1 trackback / pingback
Comentariile sunt închise.