Asculta acest articol
Plecați pe ascuns în Ucraina, premierul Ciucă și Marcel Ciolacu, alături de ministrul de externe Aurescu, l-au uitat acasă pe Florin Cîțu. E ca în “Singur acasă”. Din fericire, părinții l-au uitat acasă pe cel mai descurcăreț dintre copii. Până la un punct, descurcăreț a fost și Florin.
Dar cu toate că a pierdut funcția de președinte al PNL, nu se dă învins. Luptă de unul singur, cu tenacitate, cu convingerea că face bine ceea ce face.
Ce face, de fapt?
În calitate de președinte al Senatului, dar mai ales în calitate de finanțist, trage semnale de alarmă asupra unor decizii luate de guvern, care în opinia lui, nu sunt potrivite. De asemenea, dă sfaturi, recomandă luarea unor măsuri, însă nu-l prea bagă în seamă decât mass media.
Nu i se mai răspunde în mod oficial la criticile aduse fie guvernului, fie partenerilor de guvernare. Are în continuare o problemă cu PSD, un recul din vremurile când PSD era cel mai mare adversar al PNL.
În ciuda opoziției sale singuratice, Florin Cîțu continuă să rămână al doilea om în stat. Își va pierde până la urmă funcția de președinte al Senatului? Nu există nicio îndoială că la un moment dat va fi înlocuit. Deocamdată este ținut pe post de tampon între PNL, PSD și președinție.
Cum funcția conform algoritmului aparține PNL, el va fi înlocuit cu un liberal. Se speculează că la momentul oportun actualul premier Nicolae Ciolacu va trece la conducerea Senatului, iar Marcel Ciolacu va prelua funcția de prim ministru. Se știe încă de la începutul parteneriatului PSD-PNL că se avea în vedere “o guvernare rotativă”, trei ani guvern condus de PNL, alți trei ani guvern condus de PSD. Nu știm cum s-a ajuns la acest principiu împărțit în câte trei ani. Oricum, el translatează mandatul de câte patru ani al parlamentului, precum și mandatul prezidențial de cinci ani. PSD-PNL- Președinție: ecuație cu trei cunoscute sau cu trei necunoscute? Atâta vreme cât la conducerea PSD rămâne Marcel Ciolacu, iar la conducerea PNL Nicolae Ciucă, datorită temperamentelor lor compatibile, se poate vorbi despre o alianță a celor două partide pe termen lung. Necunoscută rămâne atitudinea viitorului președinte ce va rezulta după alegerile din 2024.
Până atunci, în mare parte datorită conjuncturii internaționale, războiului din Ucraina, crizei economice, consecințelelor pandemiei, alianța dintre cele două partide mari se impune de la sine. Voci critice, precum a lui Florin Cîțu, sunt neavenite și în contrasens cu situația internațională.
Mai mult decât o scurtă vizită comună a premierului și a președintelui Camerei Deputaților în Ucraina, acțiunea lor trebuie luată ca o expediție a doi șefi de partide care se pregătesc pentru o guvernare comună pentru multă vreme.
Dincolo de susținerea morală și materială față de drama poporului ucrainean, se poate bănui un interes pur economic din partea României. |ara distrusă va trebui reconstruită. Finanțări se pare că vor fi din partea UE, dar și a Statelor Unite. Acest lucru va constitui o oportunitate pentru firmele românești. Guvernul, partidele politice mature, trebuie să ia în considerare acest aspect pragmatic. Pe de altă parte, NATO are în vedere o întărire a flancului de est. România și Polonia pot fi principalele beneficiare și din punct de vedere economic.
La nivel macro-economic, în ciuda problemelor actuale, este posibil ca pentru România să urmeze o perioadă bună, un adevărat salt economic. Desigur, cu condiția ca principalii decidenți să lase la o parte disputele politice și să se apuce de lucru în mod serios.
Dată fiind noua conjunctură europeană, internațională, România este obligată să se adapteze noilor realități economice și să acționeze ca o țară conștientă de interesul său național. Vremea politicienilor pitorești a trecut. E vremea politicienilor serioși, iar Florin Cîțu a demonstrat cu prisosință că nu se prenumără printre ei.
