Exportatorii români trebuie să fie ireproşabili pentru a intra în Japonia

Asculta acest articol

Bursa.ro publica un interviu cu cu Mihai Prundianu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-Japonia, aparut referitor la schimbrile comerciale ale celor doua tari. Redam in continuare cateva fragmente din interviu.

“Intre Japonia şi România există o relaţie de prietenie tradiţională. După Revoluţia din decembrie 1989, Japonia a sprijinit activ procesul de democratizare în România şi trecerea la o economie de piaţă, fiind foarte apreciată din acest motiv de către poporul român.

După aderarea României la NATO şi UE, Japonia şi România au colaborat strâns în probleme regionale şi globale, ca parteneri importanţi care împărtăşesc aceleaşi valori fundamentale, cum ar fi democraţia sau drepturile omului. În anul 2009, s-au împlinit 50 de ani de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre Japonia şi România. Cu această ocazie, s-a stabilit de comun acord că relaţiile bilaterale de prietenie să se dezvolte pe mai departe. Principiile care stau la baza politicii externe a Japoniei, conform premierului nipon Aso Taro, sunt “Diplomaţia bazată pe valori” şi “Arcul libertăţii şi al prosperităţii”, acestea constituind conceptele politice enunţate de premier în cadrul vizitei oficiale la Bucureşti pe vremea când acesta se afla în fruntea diplomaţiei nipone şi prin intermediul cărora Japonia va căuta să îşi aducă propria contribuţie la modelerea relaţiilor cu România.

Japonia este unul dintre principalii parteneri economici asiatici ai României, sprijinind masiv, cu asistenţă financiară şi tehnică, procesul de reforme din România. Au fost acordate împrumuturi pe perioade de 30-40 de ani pentru:

– realizarea liniei de metrou Piaţa Victoriei – Otopeni, cu un credit în yeni echivalent cu circa 320 milioane euro (în curs de operaţionalizare, după semnarea, la 10 martie 2010, a Acordului de împrumut, cu ocazia vizitei oficiale de lucru a Pre-şe-dintelui României);

– reabilitarea porţiunii de sud-vest din drumul naţional 6, în valoare de 80 milioane dolari;

– modernizarea căii ferate Fe-teşti- Constanţa, în valoare de circa 220 milioane dolari;

– reabilitarea Centralei termoelectrice Turceni (Grupurile 3, 4, 5 şi 6), în valoare de 280 milioane dolari;

– construirea terminalului de containere în portul Constanţa Sud, printr-un credit în valoare de 120 milioane dolari.

Trebuie să punctez necesitatea impulsionării parteneriatului economic, aflat, în prezent, la un nivel mult sub posibilităţile economiilor celor două ţări. O barieră în calea dezvoltării cooperării economice bilaterale sunt diferenţele între cele două state din punct de vedere cultural, funcţional, social, economic şi politic.

CCIRJ, prin strategia sa, şi-a propus să ridice treptat această barieră şi să devină un liant în consolidarea şi promovarea activităţilor româno-japoneze. Ne dorim să familiarizăm investitorul român cu mediul nipon, cu practicile sociale şi de afaceri japoneze, cu toate normele şi mecanismele “protective” impuse de piaţa niponă şi, în acelaşi timp, să promovăm valorile naţionale în Japonia. Experienţa noastră în relaţiile cu Japonia ne-a făcut să înţelegem importanţa abordării culturale în dezvoltarea relaţiilor bilaterale. De aceea, în agenda CCIRJ pe anul în curs, se află, pe lângă activităţile economice specifice, şi o serie de evenimente menite să aducă în prim-plan cultura niponă şi română, şi, de ce nu, să le îmbinăm într-un mod cât mai plăcut şi atractiv.

O veste bună pentru România şi o noutate în evoluţia relaţiilor cu ţara noastră este decizia guvernului japonez ca cetăţenii români să poată intra în Japonia fără viză pentru călătorii de maxim 90 de zile, fapt ce duce la facilitarea relaţiilor culturale şi comerciale dintre Japonia şi România.

Nivelul resurselor exportabile este unul foarte ridicat, însă strategia de a pătrunde pe piaţa niponă nu este una bine pusă la punct. Japonia are o economie ultrareglementată şi, cum am mai spus, normele şi mecanismele impuse de piaţa niponă trebuie să le învăţăm. Cel care are resursele necesare de a face export în Japonia trebuie să fie, în primul rând, receptiv la nevoile japonezilor. Este un factor extrem de important pentru a reuşi. Vă dau un exemplu concret: nu poţi exporta palincă românească, fiind binecunoscut faptul că ei nu consumă băuturi alcoolice foarte tari sau nu ne putem duce cu mobilier de dimenisuni mari, cum suntem obişnuiţi, într-o ţară unde locuinţele sunt extrem de restrânse şi spaţiul este mai mult decât limitat şi foarte bine organizat. Exportatorul român trebuie să prezinte imaginea unei companii sigure şi de bază, competitivă, decisă, capabilă de inovaţie şi de atingerea unei calităţi superioare, ireproşabilă, pentru a răspunde prompt şi cu profesionalism la toate solicitările mediului de afaceri japonez. Cu toate acestea, avem domenii care şi-au făcut simţită prezenţa pe piaţa niponă cu succes: îmbrăcăminte şi accesorii, materii prime, lemn, produse chimice, medicamente, produse cosmetice, vinuri, IT.