Asculta acest articolPrincipalul motiv este ca beneficiarii să nu-şi mai dea acordul pentru a primi facturile în format electronic, a declarat, pe 16 noiembrie, la o dezbatere de specialitate, Georgiana Iancu, partener şi liderul Departamentului de Taxe Indirecte şi Digitalizare Fiscală al EY.
“Ţările care sunt în curs de adoptare a facturii electronice sau urmează să facă asta au iniţiat demersurile pentru a implementa factura electronică în următorii ani. Vedem aici România, pentru anul 2024, alături de Polonia şi Belgia (…) De ce am aplicat pentru această derogare? Pentru că, potrivit Directivei de TVA şi legislaţiei naţionale, facturarea poate să fie făcută pe orice canal şi comunicarea facturilor atât pe format de hârtie, cât şi în format electronic, iar aici formatul electronic este la alegerea companiilor. În prezent, aceasta nu este posibilă decât dacă beneficiarul şi-a dat acordul pentru a primi facturile din partea furnizorului în format electronic. Acesta a fost principalul motiv pentru care România a trebuit să aplice pentru această derogare din partea Consiliului Uniunii Europene, astfel încât să poată să adopte facturare electronică obligatorie fără ca beneficiarii să-şi mai dea acordul pentru a primi facturile în format electronic. Sunt mai multe ţări care au urmat acest demers, iar Polonia este una dintre ele. Franţa este un alt stat care a mers în această direcţie şi care şi-a obţinut derogarea din aprilie – mai 2022. România a obţinut derogare abia în această vară, către finele lunii iulie, în direcţia în care poate să adopte factura electronică obligatorie începând cu 1 ianuarie 2024”, a explicat consultanta EY.
Potrivit sursei citate, în ultimii zece ani, perspectiva peisajului acestor raportări fiscale care se mută către online “e destul de dinamică şi totul se întâmplă într-un ritm foarte, foarte accelerat”.
“Când vorbim despre facturare electronică obligatorie, practic aceasta să se substituie facturării tradiţionale, pe când în momentul în care vorbim de raportarea datelor din facturi către autorităţile fiscale, vom înţelege acest concept, în sensul în care companiile vor putea să factureze pe canalul tradiţional pe care l-au agreat cu partenerii comerciali. În acelaşi timp, vor avea obligaţia să-şi raporteze datele din facturi într-un format electronic şi către autorităţile fiscale în timp real sau cvasi-ireal, adică li se poate acorda un termen în care să se conformeze unei astfel de obligaţii”, a spus Iancu.
Potrivit sursei citate, România a aplicat pentru derogare de la Comisia Europeană în privinţa aplicării e-Factura, astfel încât să poată să adopte facturarea electronică obligatorie fără că beneficiarii să-şi mai dea acordul pentru a primi documentele în format electronic.
Conform Proiectului de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, publicat pe 19 septembrie de Ministerul Finanţelor, transmiterea facturilor prin Sistemul RO e-factura în relaţia B2B (business-to-business) va deveni obligatorie începând cu data de 1 iulie 2024.
Până la acel termen, se propune instituirea unui sistem de raportare a facturilor în perioada 1 ianuarie – 31 iunie 2024, fără aplicarea de sancţiuni în primele trei luni.
Începând cu anul 2021, ministerul de resort a pus bazele implementării graduale a sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura, prin adoptarea actelor normative de ordin primar şi secundar cu rol în asigurarea funcţionalităţii eficiente a procesului de transmitere/recepţionare a facturilor electronice, stabilind, totodată, anumite categorii de operatori economici cărora le revine obligaţia de transmitere a facturilor prin acest sistem. Prezentele reglementări reprezintă o continuare a politicilor publice adoptate de către Ministerul Finanţelor, subliniază sursa citată.
Facturarea electronică ar fi trebuit să devină obligatorie începând cu 1 ianuarie 2024, pentru toate tranzacţiile efectuate între persoanele impozabile stabilite pe teritoriul României. Măsura urmează să fie aplicabilă până la 31 decembrie 2026.
Pe de altă parte, se propune prelungirea termenului de transmitere către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a listelor pentru care Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) urmează să formuleze acţiuni de dizolvare sau de radiere de la 15 zile la 45 zile calendaristice.
CITEȘTE ȘI:
Contribuabilii, avertizați că se apropie facturarea electronică
Fii primul care comentează