Asculta acest articol
“Despre sexul femeii – câmp de luptă în războiul din Bosnia”. Aşa şi-a intitulat Matei Vişniec piesa ce a ţinut companie în volum celei comentate de noi săptămâna trecută, “Paparazzi”. Acum îi vine rândul spre imortalizare cronicărească unei piese pe care n-am văzut-o la momentul premierei, ci abia vinerea trecută, şi care s-ar putea numi “Femeia şi un câmp de luptă în războiul religios”. Îi spune însă “Mutter Courage şi copiii ei” şi a fost scrisă de Bertold Brecht când gongul războiului mondial – al doilea în două decenii – abia bătuse.
Dramaturgul german a scris povestea Annei Fierling în ceva mai puţin de o lună, în 1939, după ce armatele lui Hitler au trecut graniţa în Polonia, episod la care Brecht face o referire transparentă în piesă când se spune că polonezii “s-au băgat în seamă în propria lor ţară, în loc să lase împăratul german să treacă liniştit pe acolo”.
După obiceiul său consacrat – şi a scris vreo 10 piese antihitleriste – Brecht bate şaua să priceapă iapa: a plasat acţiunea în timpul unuia din cele mai absurde şi importante războaie ale istoriei Europei – Războiul de 30 de ani, purtat, cu scurte pauze, din 1618 până în 1648 de puterile catolice împotriva noilor puteri protestante. Acest conflict a marcat decisiv mersul istoriei europene, criza economică generată de el şi şocul emoţional al unui război ce avea la bază religia ducând la schimbarea raporturilor de putere între clasele sociale şi la pierderea încrederii în dogma creştină, fapt ce a condus spre răsăritul Iluminismului şi, mai târziu, la Revoluţia franceză, care a avut o fază radical atee.
Cronica integrală o găsiţi în Informaţia de Duminică, ediţia din 3 martie 2013
Fii primul care comentează