Asculta acest articol
De câţiva ani, fermierii români, implicit cei din Satu Mare, crescători de vaci de lapte, reclamă faptul că, afacerea lor este pe cale de a-i conduce la faliment, asta ca urmare a creşterii costurilor de producţie, dar şi a scăderii preţurilor de preluare de către procesatori a laptelui materie primă.
Aşa cum am scris şi cu alte ocazii, de o vreme, procesatorii plătesc în medie pentru laptele livrat pe seama unui contract, la puţin peste 1,5 lei litrul, cu mici excepţii, în vreme ce costurile de producţie sunt undeva la 2 lei litrul la poarta fermei. Unde mai punem faptul că, unii procesatori preferă să aducă lapte din străinătate, din Polonia şi din Ungaria, cu siguranţă la un preţ mai scăzut decât laptele românesc.
Fermierii maghiari, bine organizați
Aşa cum subliniază publicaţia Agroinfo, vorbim despre fermieri maghiari. Opiniile unor cunoscători în materie evidenţiază că: “(…) fermierii maghiari sunt foarte bine organizaţi, care au, aşa cum este o IPA în cazul altor sectoare din agricultură. Din păcate, în zona laptelui, o astfel de organizaţie noi nu avem.
Omologii noştri din Ungaria vin cu o simplă replică – şi vă rog să-mi acceptaţi modul de exprimare – se roagă în permanenţă la Dumnezeu ca fermierii români să nu se trezească. Este în primul rând problema noastră cum reuşim să ne poziţionăm în această piaţă (…)”.
“Sunt reprezentantul fermierilor şi eu sunt în relaţia cu Ministerul Agriculturii de mai bine de 10 ani. Dacă până acum eram în punctul în care solicitam Ministerului Agriculturii să ne pună în condiţii de egalitate cu toate celelalte ţări şi toţi ceilalţi fermieri din ţările învecinate, în momentul de faţă spunem următorul lucru: din punctul nostru de vedere, bugetul pe care îl alocă România, dar şi contribuabilul european pentru producţia de lapte este unul mare.
Depinde doar de noi şi de curajul reprezentanţilor Ministerului Agriculturii de a direcţiona acei bani către fermele care produc cu adevărat lapte”, a declarat directorul executiv Asociaţiei Hostein RO, Ionuţ Lupu.
“Introducerea unor scheme de ajutor de stat, cum este porumbul siloz , cum este bunăstarea la vaca de lapte, sunt argumente clare asupra faptului că reprezentanţii Ministerului Agriculturii, indiferent de cine a fost ministru la un anumit moment sau altul, au înţeles că este o prioritate să venim cu un plus pentru acei fermieri care fac cu adevărat performanţă şi care pot să argumenteze prin acoperirea unor costuri primirea unor bani.
Ar trebui să se oprească acel mod în care sume importante pleacă înspre ferme care nu produc lapte şi care nu ating un minim de performanţă.
Regândirea modului în care ajutorul naţional tranzitoriu (ANT) pe schema de lapte a fost făcut în acest an, în 2024, pentru anul 2023 şi o actualizare în acest sens a cantităţii de lapte comercializate de fiecare fermier în parte nu poate decât să ne bucure.
Vorbim în momentul de faţă de o subvenţie pe litrul de lapte de 0,125 de lei, comparativ cu 0,25 de lei cât primeşte un fermier maghiar. Mai sunt lucruri de ajustat, mai sunt lucruri pe care trebuie să le facem. Însă, repet, să cerem mai mulţi bani nu cred că este sănătos, ci să solicităm ministerului o mai bună gândire şi o redistribuire mai corectă şi mai importantă, mai focusată către performanţă”, a adăugat șeful Holstein RO.
Declarațiile au fost făcute vineri, 14 iunie 2024, la ferma de vaci Panifcom de la Vlădeni, judeţul Iaşi, care a aniversat 100 de ani de existență.
CITEȘTE ȘI: Până la 1,5 milioane de euro în fonduri nerambursabile pentru fermierii români
Fii primul care comentează