Image 1
Image 2

ANALIZĂ ECONOMICĂ

Finanţele plătesc mai mult pentru împrumuturi

Cei care împrumută statul român au început să profite de lipsa de fonduri cu care se confruntă guvernul PSDNL şi au început să majoreze costurile solicitate pentru banii lor. 
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Tendinţa se datorează şi creşterii aversiunii faţă de risc, după începerea conflictului armat din Orientul Mijlociu, care poate schimba raportul de forţe în războiul dintre Ucraina şi Rusia.

Trezoreria a atras luni 600 milioane lei, printr-o emisiune de obligaţiuni scadente în aprilie 2031, la un randament mediu de 7,18%/an, în creştere faţă de licitaţia cu aceeaşi scadenţă desfăşurată în septembrie.

În schimb, piaţa monetară a rămas stabilă, la valori comparabile cu cele de la sfârşitul lui iulie. Evoluţia este determinată de menţinerea ratei de referinţă a BNR la 7%/an, nivel stabilit în ianuarie, cât şi de incertitudinea legată de inflaţie, care ar putea suferi şocuri provocate de deciziile guvernamentale dar şi de creşterea preţurilor la ţiţei.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,49 la 6,50% iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,63%.

Piaţa valutară s-a deschis marţi la 4,964 lei iar în jurul prânzului, înainte de stabilirea cursului, a fost atins un minim de 4,962 lei iar apoi euro a atins un vârf de 4,966 lei. Media a scăzut de la 4,9682 la 4,9656 lei, la această evoluţie contribuind şi reducerea aversiunii faţă de risc.

Evoluţia leului rămâne incertă, în condiţiile unui uriaş deficit bugetar şi de cont curent, care va reduce şi mai mult consumul privat, principalul motor al creşterii economice.

Astfel, raportul de toamnă al FMI, „World Economic Outlook”, estimează o înrăutăţire a creşterii economice a României, de la 2,4%, la precedentul raport din aprilie, la 2,2%. Şi în cazul inflaţiei din acest an, instituţia financiară anticipează un nivel de 10,7%, faţă de 10,5%, la precedentul raport, respectiv 5,8% în 2024.

Scăderea randamentelor bonurilor de Tezaur americane, la redeschiderea pieţei care a urmat minivacanţei din Statele Unite prilejuită de „Columbus Day” (Ziua lui Columb), a stimulat vânzarea de monedă americană iar euro s-a apreciat la 1,0554 – 1,0612 dolari. În piaţa locală, cursul dolarului a scăzut de la 4,7168 la 4,6810 lei.

Media francului elveţian a scăzut marginal la 5,1782 lei iar cea a lirei sterline la 5,7459 lei.

Preţul gramului de aur a scăzut la 279,7834 lei, efect al deprecierii monedei americane, ceea ce a anulat creşterea metalului galben la 1.854 – 1.863 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 387,76 forinţi/euro iar a celei poloneze la 4,5581 zloţi/euro.

Criptomonedele nu au profitat de scăderea monedei americane, în contrast cu piaţa acţiunilor care se afla pe verde. Bitcoin a coborât la 27.495 – 27.735 dolari iar ethereum la 1.577 – 1.595 dolari.

Sunt folosite date şi informaţii disponibile până marţi, 10 octombrie 2023, la ora 14:00.

Radu Georgescu

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with