Asculta acest articolRomânia a atras aproape 59% din fondurile europene pe dezvoltare rurală, banii plătiţi efectiv beneficiarilor români depăşind 5,15 miliarde euro, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), George Turtoi.
Acesta a precizat că suma plătită efectiv beneficiarilor români include şi contribuţia naţională, însă rata de absorbţie se referă strict la fondurile europene rambursate deja României din suma totală alocată pe actuala schema financiară de 8,1 miliarde de euro.
Directorul general al APDRP afirmă că pe noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 şi-ar dori să schimbe sistemul de selecţie din cauza întârzierilor mari înregistrate în evaluarea proiectelor, dar şi cel de achiziţie pentru beneficiarii privaţi prin crearea unei baze de date cu preţuri de referinţă rezonabile.
George Turtoi consideră că după 7 ani de investiţii realizate cu fonduri europene în mediul rural românesc, cel mai senzaţional proiect este legat de faptul că “atunci când mergi pe şosea şi te uiţi în stânga şi în dreapta nu mai vezi terenuri nelucrate”. Şeful APDRP afirmă că este important să fie continuate investiţiile pe lanţul de producţie, în special pe partea de colectare şi desfacere, pentru că, “dacă am duce în Occident roşia românească, aceea cu gust, cred că am putea să o vindem la un preţ triplu”.
AGERPRES: Absorbţia fondurilor europene este un subiect tot mai discutat şi abordat în ultima perioadă, în condiţiile în care actuala programare financiară se apropie de final. Cum stăm în momentul de faţă în privinţa absorbţiei fondurilor europene alocate pe dezvoltare rurală?
George Turtoi: Pot spune că pe dezvoltare rurală am ajuns la o rată de absorbţie efectivă de aproape 59%, bani rambursaţi României de Comisia Europeană (CE). Sistemul este puţin îngreunat şi din cauza ultimelor norme ale Ministerului de Finanţe, prin care nu mai putem face două plăţi pe lună, ci doar una singură, ca urmare a introducerii termenelor legale pentru deschiderea de cont şi atunci nu ne mai încadrăm cu două solicitări pe lună. Se fac eforturi şi din partea ministerului nostru (n.r. Ministerului Agriculturii) şi a celui de Finanţe ca să diminueze pe cât posibil termenele. Ca sumă efectivă plătită şi intrată în economia naţională suntem la 5,15 miliarde euro la începutul lunii august. Rata de absorbţie, mai exact de 58,7%, se referă doar la bugetul Uniunii Europene, la partea efectiv trasă de România şi rambursată de Comisie, fără contribuţia naţională, în timp ce suma efectiv plătită beneficiarilor cuprinde inclusiv contribuţia naţională. Noi, când vorbim de absorbţie de fonduri europene, spunem câţi bani au venit de la CE în România, pentru că asta contează, nu câţi bani am solicitat şi încă nu au fost plătiţi.
AGERPRES: Ce prognoze puteţi face pentru finele acestui an în privinţa absorbţiei de fonduri europene? Credeţi că veţi atinge ţinta de 1,4 miliarde de euro anunţată în primăvară?
George Turtoi: Noi sperăm să ne apropiem cât mai mult de targetul acesta pentru că, în principal, problemele cele mai mari nu ţin de structură şi de sistem, ţin de problema generală a crizei financiare şi a băncilor care acordă tot mai greu credite şi sunt mult mai atente. Marea problemă este că nu există o diferenţiere pe creditele din agricultură şi creditele din alte domenii, cum ar fi cele din imobiliare. Garanţiile sunt de cele mai multe ori aceleaşi. În toate celelalte state UE există bănci specializate pe agricultură, pentru că aici sunt alte riscuri, sunt alte prognoze. Este altceva decât o investiţie în imobiliare. Am văzut şi la noi vreo două bănci care au făcut nişte pachete speciale pe agricultură, dar discutând cu beneficiarii am aflat că garanţiile solicitate pentru obţinerea creditului sunt cam aceleaşi. Poate că în viitorul program va fi o deschidere mult mai mare, dacă va intra în funcţiune fondul mutual prin care se asigură riscurile climatice şi cele de piaţă. Fondul mutual de care se vorbeşte va fi constituit în prima etapă pe plăţi din Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă (FEGA), adică pe pilonul 1, dar va fi preluat ulterior pe viitoarea programare financiară 2014-2020 pe pilonul 2, adică pe plăţi din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR). Este un sistem în care asiguratorul este asiguratul, adică fermierii contribuie pentru constituirea fondului şi fondul îi despăgubeşte pe cei care au avut probleme. Cred că pentru bănci va fi eliminată o serie întreagă de riscuri şi consider că ar fi normal ca şi ele să relaxeze partea de garanţii şi să ia în considerare mai mult partea de investiţii.
AGERPRES: Cum staţi în prezent în privinţa evaluării şi contractării de proiecte? Aţi afirmat că aveţi deficit de personal şi din această cauză evaluarea proiectelor s-a extins şi la o perioadă de un an.
George Turtoi: În prezent mai avem de evaluat şi de contractat proiectele din sesiunile anului trecut pe măsurile 121, 123, 312 şi 313, şi vom mai avea şi sesiunile care s-au închis anul acesta, respectiv pe 121 şi 123. Acum mai avem deschisă doar sesiunea dedicată fermelor de familie, 121, care se închide pe 14 august, în rest nu mai avem nicio sumă disponibilă pentru deschiderea altor sesiuni de depunere de proiecte. S-a făcut deja propunerea de realocare în cadrul bugetului PNDR, astfel încât să nu avem sume neangajate. Am reuşit din realocări şi din economiile făcute pe program să acoperim deficitul pe care l-am avut pentru măsurile de bunăstarea animalelor şi am asigurat toată partea de finanţare. Noi ne-am propus să finalizăm toată contractarea până la finalul anului, respectiv 8,1 miliarde euro cu tot cu axa 2 cu plăţi directe, iar numai pe partea de investiţii, circa 7,3 miliarde euro. Pe absorbţie efectivă trebuie să plătim tot până la finele anului 2015. Nu s-a acceptat ca la alte fonduri, regula de absorbţie ‘n plus 3’, adică un an în plus, până în 2016. Chiar dacă ne-am gândi să solicităm prelungirea, nu mai este posibil pentru că procedura CE şi termenele de solicitare au fost depăşite şi se consideră că pe programul nostru o să reuşim să ne încadrăm pe regula ‘n plus 2’, adică până în 2015, pentru că am depăşit destul de bine jumătatea sumei de absorbit, iar pe final de program intră foarte multe sume în plată.
În ceea ce priveşte deficitul de angajaţi, acesta este enorm. Nu pot să vă spun o medie de încărcătura pe angajat, dar în mod sigur este peste dublu faţă de cât ar fi fi norma de lucru normală. Acum agenţia are în jur de 1.400 -1.430 de angajaţi, dar Comisia, când ne-a făcut anul trecut auditul pe sistem, s-a exprimat informal că am mai avea nevoie de cel puţin 200 de angajaţi pentru ceea ce gestionăm noi în România. Costul de administrare a fondurilor, comparativ cu plăţile efectuate, este cel mai mic din Uniunea Europeană. Noi avem 5 miliarde de euro absorbiţi, iar acest cost este undeva la 0,2%. Şi în ceea ce priveşte salariile, acestea s-au menţinut la fel de ani de zile. Am ajuns printre codaşi. După noi mai este doar Ministerul Muncii, cu Programul de Dezvoltare a Resurselor Umane, în rest toţi care gestionează fonduri europene sunt peste.
AGERPRES: În toată această perioadă de derulare a programului aţi reziliat o mulţime de contracte şi aţi înregistrat şi beneficiari în insolvenţă. Care au fost principalele cauze?
George Turtoi: În total avem în jur de 1.800 de contracte reziliate şi două cauze principale. Ori beneficiarii nu au avut posibilitatea să le continue sau nici măcar să le înceapă din cauza lipsei cofinanţării şi atunci am anulat proiectele respective, ori din cauza depistării unor nereguli şi atunci contractele respective s-au reziliat şi se recuperează orice sumă plătită până în momentul respectiv. De asemenea, avem şi beneficiari care au intrat în insolvenţă, dar majoritatea sunt cei care au terminat proiectele, nu cei care sunt în implementare. Nu ştiu dacă a devenit o practică sau nu, dar pe OUG 166 eşti obligat să te constitui cu debit pentru că, dacă se declară falimentul şi nu eşti înscris, nu ai cum să recuperezi nimic. Astfel, beneficiarului care intră în insolvenţă i se constitutie datorie inclusiv debitul respectiv, deşi nu mulţi au înţeles că devine exigibil, doar la momentul falimentului, iar în planul de reorganizare nu ar trebui să-şi prindă debitul ca datorie. Mulţi nu au înţeles lucrul acesta şi vin la noi şi ne reproşează că le-am făcut debite şi că-i omorâm complet că nu mai au cum să iasă din insolvenţă. Consultantul ar trebui să ştie lucrul acesta.
Fii primul care comentează