3 TIPURI DE SOLIDARITATE UE

Gestionarea azilului și migrației în țările UE în anul 2024

Asculta acest articol

O victorie și pentru migranți, cred politicienii europeni.

La începutul lunii octombrie a acestui an au început  negocierile  în așa-numitele triloguri, adică între reprezentanții Președinției spaniole, ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene. S-a convenit asupra a trei tipuri de solidaritate.

Este important ca normele să definească clar trei moduri de solidaritate cu țările împovărate de migrație, fiecare dintre ele trebuie să aibă aceeași valoare. De asemenea, el a cerut să fie la latitudinea statului dat care dintre metodele alege.

„Prima formă de solidaritate, care a fost de mult respinsă ca obligatorie și nu este obligatorie în propunerea din iunie, este relocarea migranților. Apoi există solidaritate financiară și, bineînțeles, asistență tehnică și logistică pentru țara, care este în prezent afectată de un val grav de migrație”

Miniștrii de interne au ajuns deja la un acord asupra a două puncte problematice ale reformei migrației, printre care s-a numărat și problema mai sus menționată a solidarități, decisă la întâlnirea din iunie.

La acel moment a fost negociată și o scutire de la obligația de a asista financiar statele sud-europene suprasolicitate pentru acele țări care sunt afectate fundamental de un alt tip de migrație.

Cum arată versiunea finală a „mecanismului de solidaritate” este încă neclar, textul tuturor propunerilor legislative negociate nu a fost încă publicat și se află acum în mâinile avocaților UE.

Potrivit vicepreședintelui Comisiei Europene, Margaritis Schinas, scopul pachetului nou adoptat este de a preveni repetarea evenimentelor tragice care au avut loc în legătură cu migrația pe teritoriul Europei. El a menționat în mod special infama tabără de migranți Moria de pe insula Lesvos, care a ars în septembrie 2020, când aproape 13.000 de refugiați locuiau în ea și în zona înconjurătoare, deși capacitatea unității era de doar aproximativ 3.000 de persoane. Sau situația de pe insula italiană Lampedusa, care este o destinație frecventă pentru migranții care se îndreaptă cu bărci din Africa de Nord către Europa și unde centrele locale sunt și ele supraaglomerate.

O victorie și pentru migranți, a spus comisarul european Ylva Johansson. Găsirea unui acord este și o victorie pentru migranți, refugiați și solicitanți de azil, care trăiesc adesea în condiții inacceptabile. Ea a apreciat munca tuturor președințiilor din Consiliul UE, care au lucrat la adoptarea pachetului, și anume mai întâi președințiile franceze, apoi cele cehe, apoi suedeze, acum președințiile spaniole; din ianuarie totul va fi finalizat de Președinția belgiană. „Am realizat o mai bună protecție a condițiilor de viață ale solicitanților de azil, dar și revenirea rapidă a celor ale căror cereri vor fi respinse”, a spus Johansson, subliniind necesitatea unei cooperări suplimentare cu țările din care provin migranții.

Față de 2016, an de vârf al migrației,  potrivit Agenției europeane de frontieră Frontexanul, anul 2022  a înregistrat cel mai mare număr de treceri ilegale ale frontierelor externe ale UE.  Au fost aproximativ 330.000 de migranți. Comparativ cu anul precedent, aceasta este o creștere de 64 la sută.

Autoritatea a atras atenția asupra unei tendințe clare după minimul indus de pandemie în 2020. „Acesta este al doilea an la rând de creștere bruscă a migrației ilegale. Aproape jumătate din numărul total a fost ruta balcanică”, notează  Frontex.Refugiații se îndreaptă cel mai adesea în Germania prin Balcanii de Vest. Mai ales prin Ungaria, Slovacia, Austria sau Republica Cehă. Aproape jumătate dintre ei erau sirieni, afgani și tunisieni. „Numărul sirienilor s-a dublat aproximativ la 94.000”, a raportat agenția.

Femeile au reprezentat în medie mai puțin de unul din zece cazuri detectate, în timp ce proporția minorilor raportați a scăzut ușor la aproximativ nouă la sută. Aproape opt milioane de refugiați ucraineni nu au fost incluși în statistici.

Datele din raportul Uniunii Europene confirmă că migranții prinși în timpul controalelor la granița ceho-slovacă nu sunt interesați de azil în propria țară sau la vecinii lor estici. Datele au fost publicate de serverul săptămânalului Focus.

Cel mai mare număr de persoane a solicitat azil în Germania anul trecut, în jur de 190.000. „Față de anul precedent, aceasta este o creștere de cincizeci și șapte la sută”, relatează Focus. Majoritatea refugiaților sirieni caută protecție acolo. Migranții care se îndreaptă spre Europa solicită apoi azil cel mai des în Franța, Spania și Austria. Potrivit serverului, anul trecut 106.000 de persoane au solicitat protecție în vecinii noștri din sud.

În prima săptămână a lunii ianuarie, pe lângă polițiștii din țări individuale, peste două mii de paznici și sprijinul agenției de frontieră Frontex păzeau frontierele externe ale UE. A dislocat un total de 255 de mașini de patrulare, treisprezece avioane și 21 de nave.

Țările din est,  aflate în spațiul  Schengen, Ungaria, Republica Cehă și Slovacia trimit în mod repetat polițiști pentru a proteja granițele Schengen. Slovacii au anunțat în urmă cu câteva zile despre consolidarea în continuare a luptei împotriva migrației ilegale și a contrabandei, dar fără să ridice garduri ca Ungaria.