Grănicerii ucraineni pretind şpagă de la refugiaţi să-i lase să vină în România

Asculta acest articol

România este dispusă să ajute Ucraina, o spun politicienii, o demonstrează românii simpli, cultele religioase, ONG-urile. Dar oare gestul nostru în unele cazuri, bine intenționat, în altele mai puțin, ajunge acolo unde trebuie? Se spune că războiul îi afectează și pe bogați și pe săraci deopotrivă, însă realitatea bate narațiunea. În timp ce bogații Ucrainei și-au înghesuit lucrurile în portbagajele mașinilor scumpe și au luat drumul Occidentului, săracii au rămas în bătaia armelor rusești, ei s-au ascuns prin stațiile de metrou, în subsoluri sau sub cerul liber.

Ucrainenii continuă să vină în țara noastră, încercând astfel să-și salveze viața. Mii de ucraineni au intrat în România prin punctele de frontieră, dar mulți au luat drumul Occidentului.

Mașini scumpe conduse de bărbați în floarea vârstei au părăsit Ucraina.

Printre cei care au venit să dea o mână de ajutor și-au croit drum autoturismele de lux cu numere ucrainene, conduse de bărbați în floarea vârstei. Unii dintre ei au dublă cetățenie, alții nu. Cum au reușit să iasă din țară, doar ei știu.

Persoane care vor să-și păstreze anonimatul ne-au informat că sunt situații în care grănicerii ucraineni își lasă concetățenii să părăsească țara în schimbul unor sume de bani. Sumele diferă în funcție de punctul de frontieră și de statutul celui care vrea să părăsească țara. Cele mai mari sume le sunt pretinse bărbaților între 18 și 60 de ani. În cazul lor, “tainul” plătit oscilează între 600 de euro și 2.000 de dolari. Plătesc și cei care părăsesc țara pe jos sau cu mașina, mămicile care ies din țară împreună cu pruncii lor.
Jurnaliștii de la Libertatea scriu că 500 de euro costă să treci din Ucraina în Moldova, chiar dacă ești bărbat între 18 și 60 de ani.

Prin vama Halmeu au început să treacă refugiați și pe jos

Luni am fost și noi la Halmeu și Petea. Ucrainenii intră în țară prin Halmeu și mulți ies pe la Petea. Femei, copii, animale de companie, dar și bărbați. Deși după izbucnirea războiului, președintele Zelenski a ordonat mobilizare militară generală, iar într-un comunicat oficial al ministerului de interne ucrainean se arată că odată cu introducerea legii marțiale în Ucraina, plecarea din țară a bărbaților între 18 și 60 de ani este interzisă.

Imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, oamenii speriați și-au aruncat în bagaje câteva lucruri de primă necesitate și au luat drumul pribegiei. Din păcate se pare că nu toți pot ieși din țară. Unii nu vor, alții nu pot pentru că sunt prea săraci ori pentru că nu vor să-și lase casa, țara, frații, tații sau soții.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Satu Mare, comisar Oana Pârcălab în 24 februarie, prin Punctul de Trecere a Frontierei Halmeu au intrat în țară 1.200 de ucraineni, 450 în 25 februarie, 820 în 26 februarie, iar duminică, 27 februarie au intrat în România prin Halmeu 1.360 de ucraineni.

Luni, cât am stat noi la Halmeu, răzleț a intrat câte o mașină ucraineană în țară.

Din când în când am văzut și câte o femeie care trăgea după ea un troler și purta un rucsac în spate.
Nu trolerul este greu ne-a spus o doamnă, “sufletul îmi este împovărat de faptul că mi-am lăsat soțul, fratele, neamurile și casa.”

Am văzut și mașini scumpe, conduse de bărbați în floarea vârstei, însoțiți de soții, copii și animale de companie. Trauma războiului este ceea ce îi unește pe oamenii care au ales să-și părăsească țara, dar diferența de clasă socială a rămas și își spune cuvântul. Sigur că și unii și ceilalți suferă, doar că unii pot merge departe de război în timp ce alții rămân în zonă, aproape de zona fierbinte. Și unii și ceilalți au fost întâmpinați de voluntarii veniți la Halmeu. Și unii și ceilalți au primit pachețele cu fructe, dulciuri, suc, apă, ceai, cafea, cartele telefonice, scutece, servețele umede. Este lăudabil faptul că românii dau dovadă de solidaritate, dar este foarte important ca gestul lor mai mic sau mai mare să ajungă la cei care au nevoie de ajutor.

Autorități, preoți, pastori, oameni simpli vor să dea o mână de ajutor

Tot ieri, la Halmeu au fost Radu Roca, prefectul județului Satu Mare și Pataki Csaba, președintele Consiliului Județean Satu Mare.

“Prefectul Roca Radu, împreună cu Pataki Csaba, președintele Consiliului Județean Satu Mare, subprefectul Altfatter Tamas și șefii structurilor Ministerului Afacerilor Interne în județ s-au deplasat la Halmeu unde a avut o întâlnire operativă cu primarul comunei Halmeu, Incze Ludovic și cu personalul implicat în gestionarea fluxului de cetățeni din Ucraina, sosiți prin Punctul de Trecere a Frontierei Halmeu urmare a războiului din țara vecină.

Chiar dacă nu se constată o creștere masivă a numărului de intrări în țară din spre Ucraina, prefectul a cerut tuturor celor implicați o bună colaborare. În colaborare cu Primăria Municipiului Satu Mare, în Vama Halmeu va fi amplasat un cort unde vor fi depozitate ajutoarele sosite la Halmeu din tot județul, în coordonarea Filialei Crucea Roșie Satu Mare. Totodată, în perimetrul vamei urmează să fie amplasate toalete ecologice suplimentare. Prefectul a rugat autoritatea locală să găsească soluții tehnice pentru amplasarea unui hot-spot WiFi, cu acces gratuit la internet în zona punctului de frontieră și salută inițiativa operatorilor de telefonie mobilă din țară de a oferi gratuit cartele SIM refugiaților care vin din Ucraina.” se arată într-un comunicat de presă al Prefecturii.

La Halmeu l-am întâlnit pe protopopul ortodox de Oaș, Marcel Malanca însoțit de doi preoți, dar și un pastor penticostal. Și unii și ceilalți au venit să dea o mână de ajutor.

Cei săraci au rămas în Ucraina în bătaia “puștilor” rusești

Dacă cei care au bani pot plăti ca să treacă prin vamă fără probleme, cei săraci rămân acasă în bătaia “puștilor” ascunși într-o stație de metrou, într-un subsol sau sub cerul liber. Ei sunt cei care au cea mai mare nevoie de ajutorul nostru. Unii au fugit din “calea” bombelor” și s-au adăpostit lângă județul Satu Mare, dar pe partea cealaltă a graniței, în Ucraina. Pe ei îi puteți ajuta donând produse de igienă, conserve, alimente neperisabile, pături, saci de dormit, saltele (noi!). Ajutoarele le puteți depune de luni până vineri, între orele 9 -18 la Agenția de Mică Publicitate a cotidianului Informația Zilei, la Uniunea Ucrainenilor din România, filiala Satu Mare, la primării, școli ori la partide.

Mii de ucraineni au intrat în țară, dar foarte mulți au plecat în Occident

La începutul acestui articol am arătat că mii de ucraineni și-au părăsit țara și au venit în România. Pentru mulți țara noastră este doar o țară de tranzit. La Punctul de Trecere al Frontierei Petea sunt artere dedicate ucrainenilor care ies din țara noastră. Mai sus am prezentat date privind numărul ucrainenilor care au intrat în România prin Halmeu. Pentru a înțelege mai bine fenomenul în următoarele rânduri vom prezenta datele statistice privind numărul ucrainenilor care au ieșit din țară în aceste zile prin Petea sau Urziceni. Veți vedea că numărul celor care au părăsit România prin cele două puncte este mai mare decât al celor care au intrat în țară prin Halmeu. Asta deoarece prin cele două puncte de frontieră ies și ucraineni intrați în România pe la Sighetu Marmației sau prin alte puncte de trecere a frontierei.

Așadar, dacă în 24 februarie pe la Halmeu au intrat în țară 1.200 de ucraineni, în aceeași zi pe la Petea au ieșit 1.000 de ucraineni cărora li s-au adăugat și cei 300 ieșiți pe la Urziceni. 450 de ucraineni au intrat în România prin Halmeu, în 25 februarie, zi în care prin Petea au ieșit 1.800 de ucraineni și 300 prin Urziceni. În 26 februarie, prin Halmeu au intrat 820 de ucraineni și au ieșit 1.700 prin Petea și 620 prin Urziceni. Duminică, 27 februarie, au intrat prin Halmeu 1.360 de ucraineni, prin Petea au ieșit 2.300, iar prin Urziceni 720 de ucraineni.

Încă de săptămâna trecută, Crucea Roșie și-a instalat un cort la Punctul de trecere a frontierei Petea, unde i-a primit pe ucraineni cu un ceai cald, un meniu, frunte, apă, suc, scutece și alte obiecte de strictă necesitate.

Directorul filialei Satu Mare a Crucii Roșii, Rodica Borlan ne-a spus că a fost impresionată de numărul mare de copii care au fost nevoiți să-și părăsească casa, țara, prietenii și să plece spre necunoscut.