Asculta acest articolGuvernul a transmis FMI, prin ultima scrisoare de intenţie, informaţii false privind eliminarea restricţiilor la deschiderea marilor centre de retail şi a anunţat în mod eronat că acest angajament a fost îndeplinit, documentul care include falsul fiind aprobat în board-ul instituţiei din Washington.
La presiunea Comisiei Europene (CE) şi a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Guvernul s-a obligat, în primăvara anului trecut, să înlăture restricţiile privind deschiderea marilor magazine de retail, prin eliminarea cerinţelor legate de acordul centrelor comerciale concurente la emiterea autorizaţiei şi de prezentarea unui studiu de impact de către investitorul care solicită avizul.
Legislaţia în vigoare, adoptată în 2004, stabileşte că deschiderea structurilor de vânzare cu amănuntul cu suprafaţă mare, de peste 1.000 de metri pătraţi, este autorizată de către o comisie constituită la nivel autorităţii locale, din care face parte, alături de reprezentanţii autorităţilor locale şi ai asociaţiilor profesionale, patronale şi de protecţie a consumatorilor, şi un reprezentant al agenţilor economici din imediata vecinătate a centrului comercial pentru care este cerută autorizaţia.
În acelaşi timp, solicitările de deschidere a unor astfel de magazine trebuie însoţite obligatoriu de “un studiu de piaţă şi impact”, care să prezinte motivul alegerii locului respectiv, harta comercială a zonei, descrierea tipologică a structurilor de vânzare existente în zonă, caracteristicile demografice şi sociale ale zonei (structura populaţiei, venituri, obiceiuri de consum), impactul deschiderii noului magazin din punct de vedere urbanistic, socio-economic şi comercial, dar şi impactul asupra comerţului existent, respectiv protejarea structurilor de vânzare existente şi “evitarea disfuncţionalităţilor” din mediul concurenţial.
Avocaţi contactaţi de MEDIAFAX pe acestă temă au arătat anul trecut că, de exemplu, pentru deschiderea unui supermarket/hypermarket lângă un centru comercial de vânzare cu ridicata sau care realizează comerţ de gros tip cash and carry este necesar inclusiv avizul reprezentanţilor acestui centru comercial, avocaţii arătând că această regulă pare să protejeze în continuare marile magazine deja existente, în pofida normelor UE în domeniul concurenţei.
Guvernul s-a angajat să elimine toate aceste restricţii până în septembrie 2011, dar promisiunea nu a fost respectată astfel că FMI şi CE au revenit şi au acordat un nou termen, impunând autorităţilor române să rezolve problema până la sfârşitul lunii ianuarie 2012.
În condiţiile în care restricţiile au fost introduse, în 2004, prin hotărâre de guvern, pentru eliminarea acestora este necesară aprobarea de către Executiv măcar a unui act normativ cu putere juridică similară.
În ultima scrisoare de intenţie transmisă Fondului Monetar Internaţional, datată cu luna aprilie, Guvernul anunţă însă că acest angajament a fost îndeplinit, iar barierele la deschiderea magazinelor de vânzare cu amănuntul cu suprafaţă mare au fost eliminate la începutul lunii februarie.
“Suntem hotărâţi să îmbunătăţim intrările pe piaţa de retail pentru a menţine un mediu concurenţial, a încuraja inovaţia şi a creşte eficienţa. În acest sens, am eliminat la începutul lunii februarie barierele nejustificate pentru deschiderea magazinelor de vânzare cu amănuntul cu suprafaţă mare”, se arată în scrisoarea de intenţie către FMI.
În această formă, documentul a fost aprobat de board-ul FMI la sfârşitul lunii martie şi postat în luna aprilie pe site-ul instituţiei.
La solicitarea MEDIAFAX de a clarifica motivul pentru care în ultima scrisoare de intenţie transmisă către FMI este anunţat că barierele pentru deschiderea magazinelor de suprafaţă mare au fost eliminate în februarie, pentru a încuraja concurenţa, deşi un proiect pe această temă nu a fost încă aprobat de Guvern, conducerea Consiliului Concurenţei a arătat că proiectul este încă în discuţii cu Ministerul Justiţiei.
Autorităţile de la Bucureşti au decis, în luna martie a anului trecut, să prelungească înţelegerea cu FMI printr-un acord de precauţie în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro). Acordul este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.
Finanţarea este pusă la dispoziţia autorităţilor române cu obligaţia respectării unor angajamente, a căror îndeplinire este evaluată periodic şi prezentată de partea română prin scrisori de intenţie transmise la Washington şi Bruxelles.
Fii primul care comentează