Image 1
Image 2

ÎNCĂLZIRE CU LEMNE

Iarna asta mai multe primării nu au cum să asigure lemne de foc pentru sătenii săraci

Dacă un vechi proverb spune că: “Bunul gospodar îşi face vara sanie şi iarna căruţă”, se pare că în această perioadă este de actualitate butada, în condiţiile în care,...
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

… iarna a început să se arate, în sensul scăderii temperaturilor, fiind înregistrate şi la limita sau sub limita îngheţului.
În cele de mai sus, faceam practic o trimitere la ceea ce înseamnă asigurararea lemnului pentru încălzirea locuinţelor, mai ales în localităţile care nu au reţea de gaze naturale. Persoanele cu anume putere financiară apelează la încălzirea pe seama unor instalaţii electrice, altele şi-au făcut aşa numita încălzire centrală care poate funcţiona pe combustibili solizi şi/sau gaze, acolo unde este posibil. Rămân nerezolvate sau cu rezolvare dificilă situaţiile care se referă la familii defavorizate, care nu dispun de bani suficienţi pentru a-şi asigura un microclimat corespunzător pe iarnă. Indiferent de evoluţia temperaturilor, când nu au mai fost gerurile de odinioară, încălzirea este necesară, unde mai punem faptul că, mai sunt o serie de gospodării în care şi gătitul se face prin folosirea tradiţionalelor sobe cu lemne.

 

Toate cele de mai sus sunt valabile în ciuda faptului că Administraţia Fondului de  Mediu şi Ministerul Mediului au lansat în spaţiul public o posibilă introducere a unui program special denumit „rabla” pentru sobe de încălzit.

 

 

O statistică alarmantă

Potrivit unor statistici demne de luat în seamă, în prezent, circa o treime din lemnul recoltat este utilizat pentru încălzire, ceea ce situează România printre țările cu un consum mare de lemn de foc pentru încălzire, fiind devansată doar de Franța, dintre țările cu o producție mai mare ca România, se arată într-un studiu realizat de PwC România, la cererea Asociației Industriei Lemnului – Prolemn. În România, potrivit datelor INS, în 2021 lemnul pentru foc a depășit 6,4 milioane de metri cubi, în scădere față de anul 2000, când se ardeau 7,6 milioane mc. Potrivit proiectului Strategiei energetice 2022-2030, din totalul gospodăriilor din România care sunt efectiv locuite – estimat la 7,5 milioane – cele mai multe se încălzesc cu lemne, aproximativ 3,5 milioane de locuințe, în principal în mediul rural. În schimb, doar 1,2 milioane de locuințe sunt racordate la sisteme de încălzire centralizate, dintre care 600.000 în București, iar 2,5 milioane se încălzesc cu gaze naturale, fie în centrale de apartament, fie în sobe. Restul locuințelor sunt încălzite cu păcură, motorină, GPL sau energie electrică.

 

Având în vedere cele de mai sus, aşa cum anticipam, după programele rabla pentru mașini și electrocasnice, Guvernul se pregătește să lanseze și programul rabla pentru sobe. O veste bună, având în vedere că 3,5 milioane de locuințe sunt încălzite cu ajutorul sobelor pe lemne, multe dintre ele vechi, cu randamente foarte scăzute, cuprinse între 20-25%, și poluante. Programul a fost solicitat în repetate rânduri de către Asociația Forestierilor din România (ASFOR). Potrivit ministrului Mediului, Mihai Fechet, ghidul programului va fi pus în dezbatere publică, în plin sezon rece. Programul ar putea fi extins chiar și la centralele pe peleți sau brichete.

 

Planurile Ministerului Mediului vizează și Regia Națională a Pădurilor (Romsilva), care ar trebui să-și reducă profitul, pentru a suporta financiar încălzirea locuințelor cu sobe. La nivelul Ministerului Mediului au fost finalizate dezbaterile privind standardele pe care trebuie să le îndeplinească sobele care vor fi cumpărate în cadrul acestui program. În principiu, este vorba despre sobe cu un randament de 80-85%, iar în perioada următoare se va stabili procentul pe care îl va finanța statul prin intermediul AFM și care va fi valoarea maximă a unei astfel de investiții. „Toate statele europene, inclusiv România, derulează programe de eficientizare energetică. Clădirile de locuit sunt izolate, mijloacele de transport în comun vechi sunt înlocuite cu unele eficiente energetic, sunt instalate tot mai multe panouri fotovoltaice, programul Rabla s-a extins și la electrocasnice etc. Atât la nivel european, cât și la nivel național sau local, toate aceste programe beneficiază de subvenții. Modernizarea sistemelor de încălzire este pe agenda statelor europene, pentru că, dincolo de creșterea eficienței energetice, se reduc emisiile de gaze cu efect de seră. Nevoia de energie curată și ieftină este tot mai mare, în condițiile în care prețul energiei a crescut, iar economiile europene sunt sub stres din cauza războiului din Ucraina”, potrivit președintele ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă, unul dintre promotorii acestei inițiative.

Opinii ale primarilor

 

Aşa cum am consemnat cu diverse ocazii, reţelele de gaze naturale sunt aşteptate a fi realizate în multe comune ale judeţului. Sunt prea puţine variante de încălzire la îndemâna locuitorilor de la sate, motiv pentru care, aşa cum arată statisticile la nivel naţional, majoritatea locuitorilor de la sate îşi încălzesc locuinţele pe seama folosirii lemnului. Dacă familiile cu venituri peste medie se descurcă, rămân într-o situaţie incertă persoanele cu venituri mici sau cele care beneficiază de ajutor social.
O serie de unităţi administrativ teritoriale din judeţ, din diverse motive, nu pot onora solicitările privind necesarul de lemne de foc. Ba sunt comune în care, beneficiarii ajutoarelor de încălzire sunt lăsaţi să se descure singuri. Şi asta în condiţiile în care, legislaţia silvică este restrictivă, fiind stabilite condiţii drastice în ceea ce priveşte tăierea şi transportul lemnelor. Vorbim aici de infracţiuni, iar în cazurile mai blânde, de contravenţii
În cele ce urmează vă prezentăm opinii ale unor primari din judeţ, cu referire la rezolvarea/nerezolvarea acestei probleme – lemnul pentru încălzirea locuinţelor.

 

Florin Ionici

 

Primarul comunei Cămărzana, spunea că la nivelul unităţii administrativ teritoriale a fost rezolvată în timp util problema lemnelor pentru foc. Solicitările de lemn de foc au fost rezolvate pe plan local. S-au vândut lemne de foc recoltate din pădurea primăriei – păşune împădurită, în baza unei hotărâri de consiliu local. Preţul de vânzare a fost de 250 de lei metrul ster, fără a fi impuse restricţii în ceea ce priveşte cantitatea solicitată.

 

Gabor Mailat

Primarul comunei Oraşu Nou, ne-a spus că doar puţin peste 30% din solicitările de lemn de foc depuse la primărie au fost rezolvate. Până la redactarea acestor rânduri au fost soluţionate doar puţin peste 160  de solicitări, din cele aproape 500. În perioada ce vine, fiind vorba doar despre zile, se vor mai asigura aproximativ 300 de metri steri de lemn de foc, prin exploatarea unei parcele din cadrul Ocolului Silvic Negreşti-Oaş. Preţul de valorificare a lemnului de foc, prioritar către persoanele cu venituri sub 1.400 de lei lunar, dar şi pentru beneficiarii ajutorului social, este stabilit la 300 de lei metrul cub. Se aprobă maximum 3 metri cubi de lemn pentru un solicitant.

 

Cosmin Varga

 

Primarul comunei Pişcolt, este de părere că asigurarea lemnelor de foc, fie şi pentru categoriile defavorizate, este aproape imposibilă la nivel local. S-au asigurat până acum aproximativ 150 de metri cubi de lemn, la preţul de 300 de lei metrul cub, dar solicitarea este considerabil mai mare. Din păcate, spunea interlocutorul nostru, nici proprietarii de păduri nu-şi pot rezolva necesarul de lemne, în lipsa amenajamentului silvic. O situaţie similară este şi în cazul unei păduri de aproximativ 100 de hectare, care este pusă în posesie în proporţie de 65-70%, diferenţa fiind nerezolvată. Mulţi dintre foştii proprietari au decedat, iar urmaşii acestora pot face cu mare dificultate rost de dovezile privind proprietatea.

 

Nicolae Cornea-Mare

 

Primarul comunei Socond, ne-a spus că la nivelul unităţii administrativ teritoriale sunt aproximativ 600 de beneficiari/ solicitanţi ai ajutorului de încălzire. Suma stabilită este de 1.600 de lei pentru 5 luni de iarnă. Primăria nu are posibilitatea de a le asigura acestora materialul lemnos necesar. Fiecare se descurcă aşa cum poate, a conchis interlocutorul.

 

Szabo Elek

 

Primarul comunei Agriş, spunea că au fost înregistrate doar 14 dosare pentru ajutor social, implicit ajutor pentru încălzire. Majoritatea populaţiei dispune de o grădină în suprafaţă de minim 2.000 de metri pătraţi, de alte bunuri care nu-i califică să primească ajutor. Lista solicitărilor de ajutor de încălzire este deschisă. Plata sumelor cuvenite celor care devin beneficiari ai acestui sprijin se va face în luna februarie.

 

Inginerul silvic Marius Cionca, din cadrul Gărzii Forestiere Satu Mare, atrage atenţia asupra faptului că, tăierea de lemn fie el şi din flora spontană, conform punctului 56 din Codul Forestier, din afara fondului forestier, constituie infracţiune. În cazul în care o persoană deţine teren cu specii din flora spontană, poate tăia lemn pentru necesităţile proprii, iar pentru a obţine documente de transport, trebuie să solicite unui ocol silvic, în baza actelor de proprietate, să i se elibereze documente de transport. Interlocutorul a mai subliniat faptul că tăierea lemnelor fără aprobare legală este infracţiune, demersul fiind catalogat ca furt, când se taie lemne de pe alte proprietăţi, iar transportul este contravenţie.

 

CITEȘTE ȘI:

PREGĂTIRI ÎN SATU MARE: Primarii gospodari se gândesc de pe acum la lemnele pentru iarnă

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with