Asculta acest articolEste vorba de: ce înseamnă ponderea salariaților bugetari în totalul angajaților dintr-un județ, până la forța economiei private producătoare de PIB și salariile medii nete dintr-un județ; cele 3 regiuni din Transilvania nu au un PIB/capita peste media națională, iar regiunile sărace sunt remorcate de București-Ilfov.
Județul Arad are un PIB per capita cu 79% mai mare decât cel din Giurgiu, dar salariul mediu net din Giurgiu este superior celui din Arad, arată cursdeguvernare.ro. Bacăul și Constanța au salarii medii nete similare, în timp ce PIB-ul județului de la Marea Neagră este semnificativ peste cel al Bacăului. Acestea sunt doar două exemple ale impactului statistic pe care îl are raportul dintre numărul salariaților din sistemul public și cel din economia reală asupra câștigurilor medii în profil teritorial.
Aceste diferențe sunt date în primul rând de raportul dintre numărul salariaților din privat și cel al bugetarilor (dată fiind diferența de ocupare din județele sărace, unde bugetarii au o pondere mai mare), dar și de structura economiei.
Datele reprezintă cele mai recente estimări ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) aferente anului 2023, din Prognoza de toamnă 2023, publicată în 2024.
Excluzând cazul special al Capitalei din calcule, PIB-ul mediu pe cap de locuitor la nivel național a fost anul trecut de 13.129 euro. Capitala are singură un pib/capita de 47.000 de euro.
În cinci județe, PIB/capita s-a plasat sub 9.000 de euro, ilustrare a discrepanțelor teritoriale masive din interiorul României: Botoșani – 7.594 euro, Suceava – 8.833 euro, Vaslui – 7.498 euro, Călărași – 8.745 euro, Giurgiu – 8.034 euro.
Județele cu cel mai mare PIB pe locuitor sunt: Constanța – 18832, Prahova – 17315, Timiș – 22723, Cluj -24826, Brașov – 19865, Sibiu – 17622, București – 46968.
Salariul mediu net la nivel național (fără Capitala), a fost de 3.718 lei, iar cinci județe au avut câștiguri sub 3.300 de lei, printre ele: Harghita – 3.264 lei, Mehedinți – 3.281 lei, Teleorman – 3.280 lei, Vrancea – 3.221 lei.
Cele mai mari câștiguri salariale nete (peste 4.000 lei) le-au avut: Iași – 4476 lei, Prahova – 4166, Timiș – 4865, Cluj – 5487, Brașov – 4282, Sibiu – 4266, Ilfov – 4524, București – 6051.
Elementul determinant ce generează această anomalie este raportul dintre numărul salariaților de la stat și cei din privat, în condițiile unei ocupări reduse. În județele sărace, a explicat Ionuț Dumitru, economist-șef, Raiffeisen Bank, pentru CursdeGuvernare, ponderea angajaților din sistemul public este mai mare, iar în sistemul bugetar salariile sunt mai mari, mai ales că predomină lucrătorii din administrația locală, profesorii și personalul din sănătate, toate trei categorii mai bine plătite comparativ cu mediul privat.
În județul Giurgiu, predominant agricol, salariul mediu net este de 3.703 lei, mai mare decât în două dintre vestitele județe de la granița cu Ungaria, puternic industrializate și cu numeroase linii de producție ale unor companii străine: Arad și Bihor.
Salariile medii nete din cele două județe ce fac parte din Regiunea Banat – Crișana sunt inferioare celui Giurgiu: Arad – 3.649 de lei, Bihor – 3.555 lei. Aceasta, cu toate că județele din vestul țării au un PIB mediu pe cap de locuitor cu mult peste cel din Giurgiu: Giurgiu – 8.034 euro, Arad – 14.730 euro/capita, Bihor – 13.277 de euro.
Conform datelor INS corespunzătoare anului 2022, județul Giurgiu (260.200 locuitori, populație rezidentă) avea 35.184 de salariați, dintre care: 11.635 erau bugetari (reprezentau peste 60% din cei din privat), iar 19.065 erau lucrători în sistem privat.
Arad (410.267 persoane rezidente) avea în 2022 de 3,5 ori mai mulți salariați decât Giurgiu – 124.822, deși populația nu este nici măcar dublă (22.276 erau bugetar ;i 68.067 lucrau în privat).
Județele din Vest și Nord-Vest, cele mai mare creșteri ale PIB
Prahova a avut unul dintre cele mai mari avansuri ale salariului mediu, față de 2022, de 15,1%, în timp ce în Capitală a fost de doar 14,1.
Media creșterii pe Regiunea de Nord-Vest a fost de 16%. Campion al majorării salariale a fost Clujul, cu 17,3% avans al câștigurilor salariale medii.
PIB-ul mediu al județelor a cunoscut o creștere cu 2%, Bucureștiul situându-se imediat sub medie, cu 1,9% avans. S-au remarcat județele din Regiunea Vest și Nord-Vest, ale căror medii au fost de 2,7%. Clujul a avut un avans al PIB-ului de 4,4% și Timiș – 4,0%, la fel ca al județului Argeș.
CITEȘTE ȘI:
Ce ramuri economice au avut o contribuție pozitivă, respectiv negativă la creșterea PIB?
Fii primul care comentează