Asculta acest articolAnunțate pentru 2014, măsurile anunțate de Victor Ponta par să fie luate sub imperiul necesității, fără gândul la campaniile electorale. Investiții de 6% din PIB, o taxă pe combustibil pentru construcția de autostrăzi, taxe pe construcțiile speciale, incluzând aici stâlpii electrici pe care atârnă zeci de cabluri, dar și scăderea cu 5% a contribuțiilor sociale, sunt într-adevăr măsuri care ar putea urni economia.
Este încurajat și consumul prin mărirea salariului minim. Câte din aceste măsuri sunt inițiativele guvernului român și câte sunt sugerate de FMI? Înainte de prezentarea acestor măsuri Crin Antonescu își exprima nemulțumirea față de FMI, după modelul premierului Viktor Orban. După prezentarea lor în amănunt liderul liberal declara că Victor Ponta a fost dezinformat, pentru că el a spus cu totul altceva. În sfârșit, avem reformă.
Economia după intrarea acestor măsuri în vigoare ar trebui să dea semne de revigorare. Există însă și pericolul scumpirilor în lanț. Dacă se scumpește combustibilul pot crește tarifele la transporturi. Oricum, deși este criză drumurile sunt aglomerate. Oamenii sunt gata să renunțe la multe, dar nu la plăcerea de a călători.
Chiar și cei cu venituri modeste pleacă la serviciu cu mașina proprie, nu cu mijloacele de transport în comun. Astfel, introducerea unei taxe de 0,7 eurocenți pe litru de benzină și motorină pentru autostrăzi ar putea da rezultatele scontate. De asemenea, taxarea construcțiilor speciale, gen stâlpii electrici, ar putea duce la scumpirea serviciilor societăților de cablu. Guvernul Ponta a preferat să riște. Efectele, pozitive sau negative, se vor vedea anul viitor.
De ce i-a trebuit un timp de gândire atât de mare? Înțelegem că 2012 era un an electoral, USL a ajuns la putere incidental, dar de ce a preferat să piardă anul 2013? Bâlbâielile, gafele, au fost la ordinea zilei. Doar scăderea TVA la pâine mai salvează ceva din onoarea USL. În rest au fost multe dezbateri, promisiuni, tatonări. Ba s-a promis modificarea Constituției, în toamnă, ba regionalizarea. La sfârșit, ne-am ales cu descentralizarea. Promisă, dar încă nerealizată. În 2013 se pășește cu o nouă filozofie. Poate că este prea mult spus, dar lumea este în așteptare. Vrea să vadă că se întâmplă ceva, că guvernul se străduiește să facă ceva. Dacă vor veni și bani din fondurile UE, probabil se va simți în economie mai puternic decât anii trecuți.
Pe marginea măsurilor anunțate invariabil opoziția va critica aceste măsuri. Ca partid de dreapta, PDL ar putea trage concluzia că sunt măsuri de stânga, iar PNL și-a trădat electoratul. Crin Antonescu ar avea dreptate să spună că FMI a impus și României un model falimentar, experimentat fără succes în multe alte țări. Dar, indiferent de critici, devenise foarte limpede că nu se mai continuă pe linia politicii economice pasive din 2012 și 2013.
Pe de altă parte, majorarea sau introducerea unor taxe noi nu înseamnă automat reformă. Banii colectați de stat pot lua oricând altă destinație. Clientela politică mâncătoare de bani, nu doarme. PDL știe cel mai bine cum se poate risipi banul public, pe construcții inutile.
Aceste măsuri vor trebui explicate zi de zi. Guvernul va trebui să urmărească și efectele imediat după implementare. Va trebui să aibă curajul să le denunțe pe cele care vor fi ineficiente. Probabil că acest rol și-l va asuma PNL, prin vocea lui Crin Antonescu. Niciun moment nu trebuie uitat că PSD și PNL merg separat în alegerile europarlamentare, iar pe Crin Antonescu îl așteaptă o campanie electorală. PSD nu are ținte atât de precise, de aceea își poate permite să experimenteze chiar și niște măsuri de reformă.
