Calitatea scăzută a serviciilor, în special în spitale, costurile suplimentare pentru medicamentele necesare pe durata spitalizării, precum şi percepţia conform căreia sistemul este profund măcinat de corupţie la diferite niveluri sunt câteva din aspectele sesizate de pacienţi în cadrul unui studiu realizat de Ministerul Sănătăţii şi Asociaţia pentru Implementarea Domocraţiei cu privire la calitatea serviciilor din cadrul sistemului sanitar românesc şi percepţia asupra coruiei din sistem .
Cercetarea a fost efectuată în perioada 18 – 29 februarie 2014, cu sprijinul Institutului CSOP.
Un alt aspect important evidenţiat de rezultatele acestei cercetări este faptul că o mare parte a pacienţilor nu cunosc care le sunt drepturile, unii dintre aceştia considerând chiar că ar avea anumite obligaţii care nu sunt în concordanţă cu legislaţia. Din acest punct de vedere, Ministerul Sănătăţii consideră că este necesară şi oportună o mai bună informare şi conştientizare a cetăţenilor cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le au în calitate de pacienţi prin derularea unor campanii de amploare la nivel naţional şi local.
În ceea ce priveşte soluţiile propuse de respondenţi pentru asigurarea unui act medical de calitate acestea vizează în principal aspecte precum<asigurarea resurselor materiale şi umane necesare, creşterea nivelului de salarizare şi profesionalizare a personalului medical din sistemul public de sănătate cât şi îmbunătăţirea comunicării medic-pacient.
Comparativ cu datele studiului realizat anul trecut, bărbaţii sunt mai critici cu privire la calitatea serviciilor precum şi persoanele de peste 50 de ani cu educaţie medie.
65% dintre respondenţi au declarat că îşi cunosc drepturile atunci când vine vorba de starea de sănătate şi intervenţiile medicale propuse, faţă de 78% în 2013, ceea ce indică o scădere semnificative.
Aproape jumătate dintre respondenţi (49%) nu cunosc faptul că pacienţii au dreptul de a cere şi de a obţine o altă opinie medicală, iar 5 din 10 intervievaţi nu cunosc faptul că informaţiile confidenţiale privind starea de sănătate pot fi divulgate doar dacă îşi dau consimţământul explicit.
De asemenea, în 2014, gradul de „revendicare” al non-drepturilor (false drepturi) de către respondenţi este mai mare decât în 2013, fapt ce poate fi cauzat de slaba informare sau înţelegerea greşită a drepturilor şi obligaţiilor pacienţilor din România, se mai arată în studiu.
Una din concluziile cercetării este că un segment al pacienţilor nu cunosc care le sunt drepturile în cadrul sistemului de sănătate. Totodată simpola postare a informaţiilor privind drepturile şi obligaţiile pacienţilor în cadrul unor spitale apare ca insuficientă fiind necesară aplicarea unei strategii consecvente de popularizare a drepturilor pacienţilor.
Fii primul care comentează