Asculta acest articolPotrivit unui comunicat al CFA România, transmis vineri Agerpres, această situaţie s-a datorat creşterii ambelor componente ale indicatorului.
“Anticipaţiile de reluare a creşterii economice în 2024 pe fondul majorărilor de cheltuieli publice probabil au condus la sporirea încrederii în economie. De asemenea, procesul dezinflaţionist va continua, însă într-un ritm mult mai lent, rata inflaţiei fiind anticipată să rămână peste 6% la finalul anului viitor, principalul risc asupra procesului dezinflaţionist rămânând politica fiscală”, a declarat Adrian Codîrlaşu, vicepreşedintele Asociaţiei CFA România.
Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (noiembrie 2024) a scăzut faţă de exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 6,28%.
Reamintim că BNR a menținut la 7,5% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, dupăce, în luna august a acestui an estima o inflație de 7,5% pentru finalul anului în curs și 4,4% pentru sfârșitul lui 2024.
”Avem o reconfirmare a prognozei pentru finele anului la 7,5%, nu este modificată, însă o revizuire ascendentă a traiectoriei pe parcursul anului 2024, în contextul majorărilor legiferate. Pe acelea le-am luat în considerare. Este vorba de impactul de runda I-a al creşterilor de TVA, aducerea lor la acelaşi nivel, să spunem, sau trecerea de la trei trepte la numai două trepte şi accize, creşterea accizelor. Impactul ăsta este estimat la 0,9 puncte procentuale, care apare în special în trimestrul I al anului viitor, dar ulterior se intră pe aceeaşi traiectorie de dezinflaţie”, a pus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la ultima ședință de politică monetară.
În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, peste 76% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0097 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0541 lei pentru un euro.
Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 47% dintre participanţi anticipează o scădere a acestora, în timp ce tot 47% dintre participanţi anticipează o stabilitate în următoarele 12 luni. De asemenea, 58% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supraevaluate, iar 29% că sunt corect evaluate.
Valoarea medie a anticipaţiilor pentru deficitul bugetului de stat din acest an este de 5,6%. Pentru anul 2023, valoarea anticipată de creştere a PIB real a înregistrat valoarea de 2,0%.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 53% în următoarele 12 luni.
CITEȘTE ȘI:
Previziuni ușor mai sumbre ale Comisiei Europene în privința economiei românești
INFORMATIV
Fii primul care comentează