Asculta acest articolUn model pozitiv sau negativ? Pornită din Ucraina, nu știm dacă România a avut sau nu o “revoluție portocalie”. Ne amintim doar că după victoria la prezidențiale Traian Băsescu și Călin Popescu Tăriceanu și-au ridicat mâinile îmbrăcați în veste portocalii. Și mai știm că bucuria victoriei nu a durat mult. PDL a rămas la portocaliu, în timp ce PNL a revenit la galben-albastrul lui de azi. Sub faldurile căruia a intrat și PDL, însă fără Traian Băsescu.
Pare o jignire să comparăm situația României și a Ucrainei.
Noi suntem în NATO și UE în vreme ce Ucraina încearcă să scape de hegemonia Rusiei. Avem, însă teme comune. Ca de pildă lupta împotriva corupției. Pariind pe această temă un actor de comedie a câștigat alegerile prezidențiale din Ucraina. Cu un scor care frizează absurditatea. Volodimir Zelenski a obținut 73% din voturi în fața președintelui în funcție, un politician experimentat, beneficiind și de susținerea Moscovei.
Dat fiind acest scor se pune întrebarea: cum se face că Rusia este acuzată că s-a implicat în alegerile din Statele Unite și se zice că ar fi determinat victoria lui Trump, dar nu a putut împiedica înfrângerea candidatului pro-rus, Petro Poroșenko? Va cădea odată pentru totdeauna mitul plenipotenței Rusiei?
Victoria unui novice într-ale politicii se datorează temei abordate de candidatul ieșit ca o ciupercă după ploaie. Lumea a ajuns să creadă că izvorul tuturor relelor este corupția. Dat fiind faptul că și în România nu există practic un alt subiect care să exercite asupra populației o vrajă asemănătoare, se poate deduce că viitoarele alegeri din România vor fi câștigate de cei care pariază pe corupție și lupta anti-corupție.
Aminteam mai sus de vestele portocalii cu care erau îmbrăcați Băsescu și Tăriceanu. Ultimul chiar în aceste zile a fost achitat într-un proces de corupție, care a durat vreo șase ani.
Va conta achitarea lui în reașezarea personajelor pe scena politică? Tăriceanu și-a anunțat intenția de a candida la prezidențiale, dar tema corupției este confiscată de Klaus Iohannis și de partidele care îl susțin.
Prezidențialele sunt, totuși, departe. În această perioadă au loc alegeri pentru Parlamentul European. S-ar putea spune că Ucraina nefiind în UE nu poate fi luată ca model. Totuși, date fiind preocupările comune ale populației din cele două țări se poate presupune că victoria va fi de partea opoziției.
Un ultim sondaj realizat la nivelul Capitalei oferă date semnificative privind opțiunile de vot stânga/dreapta. Primul lucru care sare în ochi este relativa egalitate dintre cele două tabere. Procentele PSD, 27%, adunate cu procentele ALDE, 17%, plus procentele Pro România, 7%, conduc la un total de 51%. Partidele din zona dreptei, USR-PLUS, 21%, PNL, 19%, PMP, 6%, adună la un loc 46% din voturi. Sondajul este realizat în București, votul din capitală în general influențând votul din țară.
Scorul procentelor, 51 la 46, este o dovadă că tema corupției nu influențează în mod decisiv opțiunile populației în cazul alegerilor europarlamentare? Prezidențialele sunt altceva. O altă surpriză de proporții este urcarea alianței USR-PLUS pe locul doi, înaintea PNL. Dacă lucrurile stau la fel în toată țara, ne putem aștepta ca alianța de pe locul doi să aibă pretenția de a avea un candidat propriu. În acest caz șansele lui Klaus Iohannis scad semnificativ. Salvarea lui constă în desemnarea unui candidat comun PNL-USR-PLUS.
Aceasta este, de fapt, lecția care ne-o oferă alegerile prezidențiale din Ucraina.
Ar mai fi ceva: în cazul alegerii unui președinte din rândul dreptei la prezidențialele din 2019, în urma alegerilor parlamentare din 2020 se prefigurează o majoritate parlamentară PSD-ALDE- Pro România.
