Asculta acest articol
Cea de-a şasea ediţie a Zilei Dacilor Liberi din Onceşti, judeţul Maramureş, a fost prilej de reuniune a sute de fii ai satului, care s-au bucurat de sărbătoare alături de zeci de invitaţi din Ţara Oaşului. Zeci de membri ai Asociaţiei socio-culturale cu acelaşi nume au dovedit, şi la acestă ediţie, faptul că folclorul autentic, portul popular strămoşesc şi tradiţiile ancestrale sunt la mare cinste în rândul descendenţilor dacilor liberi din cele două judeţe, Maramureş şi Satu Mare.
Sărbătoarea organizată de moroşeni a început cu Sfânta Liturghie, oficiată la Biserica parohiei Ortodoxe Onceşti, de la ora 10:00. Demn de menţionat şi de apreciat este faptul că întreaga comunitate a îmbrăcat portul popular autentic, de la cel mai mic, la cel mai în vârstă onceştean. Cu o foarte bună organizare, invitaţii oşeni şi-au făcut simţită prezenţa încă de la momentul oficierii serviciului religios, după cum se obişnieşte în fiecare an. .
Slujbă de Te Deum pentru eroii căzuţi pe câmpurile de luptă
Ca în fiecare an, eroii care şi-au dat viaţa pentru nemurirea neamului românesc au fost cinstiţi şi rememoraţi aşa cum se cuvine de către autorităţile locale şi judeţene. Imnul Naţional şi cântecele patriotice au fost intonate de fiecare moroşan prezent, dar şi de către invitaţi, acordându-se importanţa cuvenită momentului desfăşurat la Monumentul Eroilor, de la intrarea în localitate. Pe placă sunt trecute numele numele eroilor din comună care au căzut pe câmpurile de luptă în cele două războaie mondiale. Dumnezeu să dea odihnă veşnică sufletelor lor!
A urmat parada porturilor populare, care a fost foarte apreciată de românii ieşiţi în curţile proprii, pentru a vedea şi caii foarte frumos împodobiţi, dar şi carele pline cu moroşeni şi oşeni.
Delegaţia de la Satu Mare a fost reprezentată de ţâpuritorii Irina Man şi Adrian Negru, ceteraşul Vasile Nemeş şi zongoraşul Dănuţ Ciobai care, alături de perechile de dănţăuşi, au făcut un spectacol de zile mari, fiind răsplătiţi cu ropote de aplauze. Ca de fiecare dată, portul popular al oşenilor a fost de o aleasă originalitate, iar ţâpuriturile autentice au ajuns la sufletul fiecărui spectator.
Ansamblului Asociaţiei Ţara Oaşului s-au alăturat membrii familiei Bene, Mariana şi Viorel, doamna Ana Lucuţ – soţia managerului Unicarm, Vasile Lucuţ, precum şi cei trei nepoţei Ilinca, Antonia şi Antonio, care s-au bucurat de fiecare moment al sărbătorii de la Onceşti, alături de gazde.
De altfel, primarul Matei Godja, împreună cu Primăria Onceşti şi Consiliul Local se îngrijesc ca, pe tot parcursul anului, să se organizeze evenimente cultural-patriotice, cum a fost şi cea de-a şasea ediţie a Zilei Dacilor Liberi. Trebuie menţionat faptul că discursul patriotic al edilului a ajuns la sufletul tuturor celor prezenţi, pentru că a fost unul spus din suflet, cu nemărginită dragoste faţă de glia strămoşească. A fost o cuvântare menită să le amintească moroşenilor cine sunt şi de ce trebuie să fie mândri că s-au născut pe acest pământ, dar şi de ce este importantă unitatea de neam.
Un discurs demn de menţionat este şi cel al scriitorului dr. Mihail Neamţu, care a participat şi la evenimentul de anul trecut, cu prezentarea primuluivolum al cărţii “Comuna Onceşti, vatra străbună a nobilimii maramureşene”, Ţinutul de Sub Cetate (Vănceşti, vechea denumire a comunei Onceşti). Scriitorul a evocat momente importante din istoria românilor din zona Maramureşului, respectiv a onceştenilor.
Colecţie de obiecte dacice cu o vechime de 9000 de ani
Ediţia a şasea a Zilei Dacilor Liberi din comuna maramureşeană a fost, cu siguranţă, una deosebită. Mai cu seamă, pentru că spiritul dacilor liberi s-a simţit a fi prezent pe parcursul întregii zile, şi nu doar în ziua sărbătorii. Cu siguranţă, moroşenii ştiu să-şi cinstească înaintaşii aşa cum se cuvine, dar deopotrivă şi portul popular, precum şi cântecul şi jocul, moştenite de la daci.
Despre localitatea Onceşti este ştiut şi dovedit faptul că e cea mai veche aşezare dacică din Maramureş, fiind atestată prima dată în anul 1360.
Pe raza comunei Onceşti s-au descoperit 13 piese, printre care răzuitoare din piatră, dălţi, care provin de la sfârşitul paleoliticului şi începutul neoliticului. Întreaga colecţie se află în Sala Muzeului de Istorie din Sighetu Marmaţiei şi se estimează că are o vechime de 9000 de ani. Ultimele aşezări dacice datează din cele mai vechi timpuri, aşa cum o demonstrează topoarele de piatră perforate din epoca neolitică, ce s-au descoperit pe Dealul Cetăţii. Cele trei săbii de o inegalabilă valoare istorică şi artistică descoperite în cimitirul satului arată o continuitate neîntreruptă a locuirii acestor ţinuturi. Cele mai valoroase piese ale Muzeului Sighetean au aparţinut unei căpetenii războinice, iar vechimea este de 4-5000 de ani. Ultimele aşezări dacice de la vârful Măgura datează din secolul I, înainte de Hristos.
Fii primul care comentează