Asculta acest articolPrezența premierului Viktor Orban la tabăra de vară de la Tușnad este un eveniment anual așteptat cu mare interes.
De fiecare dată Viktor Orban își construiește discursul în așa fel încât să aibă un larg ecou în funcție de contextul intern și internațional.
Cel mai adesea prin câteva declarații bine țintite Orban reușește să deranjeze mediul politic românesc. Alteori pare să facă servicii părții române. Așa s-a întâmplat la ultima ediție a taberei de vară de la Tușnad.
După întâlnirea cu Marcel Ciolacu internetul a vuit de declarația lui Orban conform căreia Ungaria va ajuta România să intre în spațiul Schengen.
Asta în condițiile în care premierul ungar este ocolit de toate cancelarii occidentale, ca pion otrăvit al Rusiei, respectiv al Chinei.
După analizele lui Orban, axa europeană Berlin-Paris se va prăbuși, iar locul ei va fi luat de axa Londra-Varșovia-Kiev, state baltice-scandinave. Dar beneficiile nu vor merge către polonezi, deoarece nu au suficiente resurse pentru asta. Conform socotelile sale urmează o schimbare în sistemul mondial.
Cum schimbarea sistemului mondial ar putea dura zeci de ani, nu el va fi în fruntea schimbării, urmând ca tinerii de 20 și 30 de ani să termine poziționarea Ungariei în noua structură geopolitică. Prin urmare, simțind-se depășit ca vârstă, Orban anunță o campanie de recrutare, afirmând că „se caută tineri luptători curajoși, cu sentimente naționale”.
A se remarca nuanța: nu se caută “tineri politicieni”, ci “tineri luptători”. În condițiile în care Occidentul, prost condus, se prăbușește pentru că nu mai face față Estului, respectiv Rusiei și Chinei, Orban afirmă că “tinerii de 20 și 30 de ani, vor fi succesorii mei”. După această declarație Fidesz anunță că zeci, sute de tineri s-au grăbit să se înscrie în partid. Referindu-ne strict la mesajele transmise aproape paralel de premierul Ungariei și de președintele României se observă două direcții total diferite.
Dacă premierul Orban pariază pe generația care acum are 20 sau 30 de ani, președintele Iohannis de Ziua Imnului lansează un mesaj prin care își reafirmă “angajamentul colectiv al generației noastre de a continua să dezvoltăm România şi de a rămâne solidari şi angajaţi în atingerea obiectivelor noastre naționale”.
Ce înseamnă pentru Viktor Orban tinerii care acum au 20 sau 30 de ani, și ce înseamnă pentru Klaus Iohannis “generația noastră”?
Este total nerealist să crezi că tinerii maghiari, generația Z, crede în “prăbușirea Occidentului” și se vor grăbi să se înroleze în partidul lui Orban pentru a se alinia unei politici de susținere a Rusiei și Chinei.
În același timp generația din care face Klaus Iohannis a cam arătat tot ce poate în materie de “atingere a obiectivelor noastre naționale.”
În mod natural politicienii din generația lui Orban și generația lui Iohannis încep să-și pregătească ieșirea din scenă. Dar creșterea speranței de viață ridică și media de vârstă a clasei politice.
În Statele Unite s-au înscris în cursa electorală doi bătrâni, Joe Biden de 82 de ani și Donald Trump de 78 de ani. După retragerea lui Biden a rămas Trump în postura de candidat bătrân.
În fond nu vârsta politicienilor ar fi marea problemă, ci politica bătrânicioasă pe care o practică mai tinerii politicieni. Este la zi, în consens cu așteptările populației politica lui Viktor Orban? Mai degrabă Orban pare contemporan cu Horty, cu Ribentrop, cu Molotov, cu modele totemice ale lui Putin, demonicii Lenin și Stalin.
Președintele Iohannis a dovedit în cei zece ani că a fost contemporan cu aspirațiile cetățenilor României? Nu cumva a slujit doar o minoritate politică?
Ungaria, în întregul ei, nu poate fi confundată cu Orban. Nici Rusia nu se rezumă la politicile distructive ale lui Putin. Dovadă stau sutele, miile de opozanți ai dictatorului de la Moscova.
Generația care urmează să intre în politică trebuie să știe că puterea statului nu mai trebuie lăsată în seama partidelor populist-autoritare care se angajează să protejeze democrația în variantele Orban și Putin.
Fii primul care comentează