Partide principale, partide secundare

Asculta acest articol

Sondajul de la București care premerge campania electorală oficială oferă un tablou destul de clar pentru opțiunile de vot din toată țara. Clasat pe primul loc, PSD rămâne în preferințele alegătorilor, cu toate problemele pe care le-au avut o parte dintre liderii săi. PNL își păstrează locul doi fără să fie atacat din spate de vreun concurent serios. Diferența dintre partidul lui Vasile Blaga și partidul lui Traian Băsescu este p­rea mare pentru a surveni vreo surpriză.

PMP nu reușește să ia distanță față de pragul electoral. De asemenea, PNL are o distanță apreciabilă față de ALDE. Din acest punct de vedere se poate spune că proiectul marelui PNL a fost atins. Nu a reușit să devină prima forță politică din țară, dar atacă din răsputeri poziția liderului.

Și acest sondaj, ca și altele, arată că în acest moment scena politică este aranjată pe două etaje. La etajul de sus se află PSD și PNL, iar imediat sub ele se află ALDE și PMP.  Este important de știut că nicio altă formațiune politică nu a reușit să se impună. În primul rând ar fi vorba despre UNPR.

După demisia lui Gabriel Oprea partidul nu a progresat, ci dimpotrivă, a regresat. Au apărut și alte formațiuni: PSRO, condus de Mircea Geoană, PND, înființat de avocatul Fenechiu, PPU-sl, o facțiune a PC condusă de Ioan Ghișe. Aceste formațiuni nu se regăsesc în sondajul din Capitală decât cu mici, foarte mici procente.

   Dacă tinerii care protestau după incendiul de la Colectiv cereau să dispară partidele vechi și să facă loc altora noi, cu toată promisiunea președintelui Iohannis, nu s-a făcut niciun pas. Un partid nu se naște doar pentru că cineva este nemulțumit de cele vechi. Chiar dacă potrivit legii trei persoane pot înființa un partid, încă nu s-au găsit trei viteji care să reușească minunea.

Prin urmare, partidele bătrâne rămân baza democrației în România. Alegătorii, că le place sau nu, dacă nu vor să voteze în gol, vor fi nevoiți să pună ștampila pe siglele cunoscute. Exact acest lucru îl arată și sondajul recent dat publicității. Electoratul este mai conservator decât lasă să se vadă chiar și în timpul protestelor. Strigă împotriva partidelor, dar le votează candidații.

Când este vorba despre vot, cetățeanul se limitează la două partide și abia în al doilea rând se arată interesat de partidele secundare. Concret, electoratul pune în balanță PSD și PNL, iar dacă nu-i convine nici de unul, nici de altul, își îndreaptă atenția către ALDE și PMP. Nu intră în discuție UDMR care, având un statut special, are un electorat relativ stabil. Electoratul său este și mai conservator decât electoratul PSD și PNL.

     Schema cu două partide principale și alte două secundare este una clasică. După eșecul atâtor alianțe, este foarte posibil ca României să i se potrivească exact acest tip de organizare. Problema este că ambele formațiuni din linia a doua se autoplasează la dreapta. Practic PNL, ALDE și PMP fac parte din aceeași familie politică, desigur cu diferența aferentă între partidele populare și cele liberale.

Cert este că amândouă sunt de dreapta. ALDE, datorită unor conjuncturi, este apropiat PSD, dar locul său este pe dreapta, dacă se pretinde a fi liberal. Exact echilibrul rupt dintre stânga și dreapta plasează PSD în toate sondajele pe primul loc. Atâta vreme cât dreapta este divizată, partidul lui Liviu Dragnea va conduce în topul partidelor din România.