Image 1
Image 2

EXAMENE NAȚIONALE

Peste 1.200 de profesori care au luat peste 7 la examen titularizare cer să nu mai susțină concursul la nesfârșit

Peste 1.200 de profesori care au luat peste 7 la examen titularizare cer să nu mai susțină concursul la nesfârșit
Peste 1.200 de profesori calificați solicită titularizarea în Învățământ fără a susține din nou concursul național, după ce s-au angajat pe perioadă determinată în școli, se arată într-un memoriu primit pe adresa redacției.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Profesorii susțin că, pe noua lege a Educației, titularizarea „pe viabilitatea postului” nu este temeinic reglementată, ceea ce îi amenință pe cei care s-au angajat pentru trei ani și urmează ca anul acesta să le expire contractele.

Profesorii care au susținut o dată titularizarea și au obținut nota 7, apoi s-au angajat în ședințele publice de repartizare, într-o școală, pe un post cu viabilitate, susțin că „repetarea anuală a acestor concursuri unice naționale nu asigură un mediu educațional sigur pentru elev ca beneficiar direct al educației”. Documentul profesorilor poate fi descărcat mai jos din articol.

 

 

Conform memoriului, primit pe [email protected], în această situație sunt profesori „de ordinul zecilor de mii angajați cu contract individual de muncă pe viabilitatea postului” cărora statutul de suplinitor, deși au promovat concursul național de titularizare și au chiar și definitivatul în Învățământ, „le este menținut forțat și în afara cadrului legal prevăzut de Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

Semnatarii memoriului condamnă și angajarea pe perioadă determinată care, susțin aceștia, ar trebui să fie o excepție justificată, nu tipul general de contract pe care îl încheie profesorii aflați în această situație, deși au fost repartizați pe posturi viabile: „Ținând cont de faptul că, din anul 2019 și până în prezent, la data formulării prezentului memoriu, cadrele didactice calificate care au dovedit cu succes proba cunoștințelor sale la susținerea concursului unic de ocupare a posturilor/catedrelor vacante, chiar în repetate rânduri, au ocupat la datele/dățile susținerii și promovării concursului unic de ocupare a posturilor/catedrelor vacante, posturi vacante, nu rezervate, care s-au confirmat, în practică, a fi viabile datorită perioadei în care au fost angajate pe același post până în anul 2024, acestea au obținut doar un contract individual de muncă pe perioadă determinată, fie el denumit și “pe viabilitatea postului”, deoarece în această ultimă situație, contractul de muncă se prelungește prin întocmirea unui act adițional la contract”.

 

 

„Față de acest aspect, atragem atenția că aceste posturi/catedre vacante, deși viabile în practică, ele sunt scoase la concursul unic de ocupare a posturilor/catedrelor vacante, pe perioadă determinată ceea ce îngreunează posibilitatea cadrului didactic de a se titulariza în sistemul de învățământ preuniversitar. De altfel, considerăm că posturile scoase la concursul unic de ocupare a posturilor/catedrelor vacante pe perioadă determinată, trebuie să se regăsească într-o situație excepțională pentru a justifica perioada determinată și pentru a ne apropia mai mult de prevederile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în care se precizează că “prin excepție, contractul individual de muncă se poate încheia și pe durata determinată, în condițiile expres prevăzute de lege”.

 

 

Profesorii atrag atenția și asupra modului în care acest tip de angajare ar pune în pericol principiul predictibilității în Educație și transmit că „prin repetarea an de an a acestor concursuri unice naționale de ocuparea a posturilor/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, se induce un sentiment de descurajare privind ascensiunea cadrelor didactice calificate”: „În vederea respectării și asigurării art. 3 lit. v) din Legea educaţiei naţionale nr. 198/2023 cu referire la principiul interesului superior al elevului care “presupune asigurarea cu prioritate a unui mediu educaţional sigur şi sănătos, promovarea drepturilor şi a nevoilor individuale ale fiecărui elev, precum şi luarea în considerare a impactului deciziilor educaţionale asupra dezvoltării copilului pe termen scurt, mediu şi lung, punând interesele elevilor înaintea altor considerente”, trebuie avută în vedere și predictibilitatea continuității procesului educativ de același cadru didactic care anterior a ocupat un post/catedră vacant(ă) la aceiași clasă/grupă de elevi”. „Așa cum bine se cunoaște, părinții elevilor, ca parteneri egali în educația copiilor, au nevoie predictibilitate și stabilitate în educarea acestora, prin asigurarea resursei umane calificate în sistemul de învățământ pe o durată nedeterminată, neafectată de emiterea unor decizii pe viabilități cuprinse între un an și 4 ani care nu oferă garanția menținerii acelorași cadre didactice la clase/grupe de elevi”. „Repetarea anuală a acestor concursuri unice naționale prevăzute de Legea educaţiei naţionale nr. 198/2023 pentru ocuparea unor posturi/catedre vacante, nu asigură un mediu educațional sigur pentru elev ca beneficiar direct al educației, afectează respectarea art. 3 lit. t) din Legea educaţiei naţionale nr. 198/2023 cu referire la principiile accesibilităţii şi disponibilităţii ce constau în garantarea accesului la educaţie de calitate al tuturor beneficiarilor primari ai educaţiei şi respectarea dreptului tuturor la educaţie deoarece, până la prezentarea cadrului didactic de la clasă la concursul unic național, în viața acestuia pot interveni evenimente imprevizibile care sa-l pună în imposibilitatea prezentării cum ar fi: decesul unei rude, îmbolnăvirea temporară a cadrului didactic sau al unui membru aflat în îngrijirea acestuia ori alte situații imobilizatoare care nu țin de pregătirea profesională sau voința acestuia”. „De asemenea, prin repetarea an de an a acestor concursuri unice naționale de ocuparea a posturilor/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, se induce un sentiment de descurajare privind ascensiunea cadrelor didactice calificate, ceea ce poate avea consecințe dezastruoase asupra întregului sistem de învățământ, dar mai ales asupra elevilor ca beneficiari direcți ai educației”.

 

CITEȘTE ȘI:

 

EDUCAŢIE: Jumătate din materia din programa de titularizare nu se predă niciodată la clasă

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with