Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

Peste 430 de oameni de cultură din ţară, arhitecţi şi artişti, semnează o scrisoare deschisă prin care cer oprirea lucrărilor de distrugere a patrimoniului arhitectural Centru Civic din Satu Mare

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
Pavajul pietonal proiectat de arh. H.Răcăşanu, acum 9 ani, va fi si el distrus. Domnul arhitect a respectat linia compozitionala a pietei, a mentinut jocul geometric al materialelor si liniilor. Se vede in fotografie. La intersectia dintre cele doua pavimente , chiar daca in culoare difera, se pastreaza spiritul

S.O.S. PATRIMONIU ! S.O.S. CENTRUL CIVIC din SATU MARE !

UN PICON ŞI UN EXCAVATOR DISTRUG O LUCRARE DE MARE ANVERGURĂ ŞI IMPACT !

Scrisoare deschisă către toate  autorităţile competente din domeniul culturii, arhitecturii, restaurării şi conservării, precum şi cele administrative de resort, atât din România cât şi din Uniunea Europeană.

 Statutul Centrului Nou Satu Mare este încă neclarificat, dar dacă nu va fi  declarat bun de patrimoniu, se va distruge unicul complex brutalist al României…..unicul complex brutalist de acest nivel din sud-estul Europei. Brutalismul nu e un stil comunist, aşa cum se vehiculează în anumite cercuri, brutalismul este de sorginte capitalistă. Brutalismul nu e nici preferatul stil al lui Ceauşescu, el a preferat eclectismul monumental. Acest complex face parte din istoria arhitecturii românesti, pot afirma că este, chiar dacă – încă – este nedeclarat, un patrimoniu UNESCO.

Am văzut cu adâncă mâhnire felul în care se “modernizează”  pavimentul  Centrului Nou în Satu Mare. Cum se rade tot, se  demolează alveolele, fântana,  treptele de lângă gradenele care duc înspre dig au dispărut. În acest fel, următorii paşi vor fi atacarea prin modernizare a clădirilor.

Motivaţiile pro modernizare, în acest fel, nu le cunoaştem,  cunoaştem de pe linkul firmei angajate,  doar o sugestie de aspect final al intervenţiei.  O sugestie  executată pe calculator, în care tema pavimentului este precum o vibraţie atonală, gălăgioasă, necontrolată de pete,  asemenea hârtiilor aruncate întâmplător pe jos. Pista de biciclete devine elementul principal al compoziţiei, precum o şosea de importanţă apoteotică a pieţei pietonale. În desenele 3D, spaţiul construit, cel real, este anihilat total prin transformarea lui intr-un ansamblu cubist banal aproape irecognoscibil , care desigur, în acest fel, se consideră că se integrează noii concepţii. Cred că lucrurile trebuiau să stea exact pe dos, existentului actual să i se subordoneze proiectul propus.

Ştim că în loc piatră cubică, marmură albă şi dale de beton ornamentat  se aşează plăci simple de beton care nu vor rezista prea mult (vezi esplanada Casei Culturii Suceava). Fântana cu un brat tăiat – simbolul ascuns  al luptei pentru libertate (crucea întreagă nu a fost acceptată de mai marii momentului comunist), acum este înlocuită cu o arteziană banală, fără personalitate, fără semnificaţie. Poate un timp va funcţiona, va cânta şi va lumina precum bradul de crăciun, dar întreţinerea ei în spaţiu deschis, neprotejat, va necesita un efort financiar substanţial, defecţiunile vor apărea curând după inaugurare.  Atât cât se poate citi din prezentare, spaţiul  pieţei devine fragmentat aleatoriu, fără locuri clare de adunări publice pentru evenimente culturale, sociale.

Pentru că nu s-a realizat nici o consultare publică reală, pentru că panourile de pe şantier nu anunţă schimbarea la faţă atât de radicală a pieţii, după cum aflăm că Uniunea Arhitecţilor , de asemenea, nu a fost consultată într-o chestiune de importanţă atât de mare, considerăm ca această consultare ar trebui să se desfăşoare, întru clarificarea situaţiei. Lucrările ar trebui oprite până la finalizarea concluziilor.

 

Cerem renovarea reala a pieţei, readucerea lui la gândirea unitar stilistică dintru început, măcar atât cat e posibil a se mai face.

Cerem restaurarea fântânii cu un braţ, simbol al luptei pentru libertate, simbol tipic ascuns, specific acelei perioade.

Cerem demararea acţiunii, cât de urgent posibil, de includere al întregului complex în patrimoniul naţional, categoria A.

 

Eram fericiţi şi liniştiţi că cei din Satu Mare, conducătorii şi simplii cetăţeni, ştiu să conserve şi să aprecieze îndeajuns această moştenire, recunosc  valoarea lui chiar trecând peste anumite prejudecăţi sau lipsă de înţelegere, credeam că multiculturalismul zonei se va ridica peste interesele strict subiective şi nu repetă  greşelile care s-au făcut  la Suceava, la Casa Culturii.

Vă rugăm să vă reconsideraţi alegerea, să faceţi o consultare publică reală, să interveniţi  către autorii proiectului, pentru reconsiderarea proiectului întru protejarea Agorei, aşa cum a fost bine gândită şi construită de arhitectul Nicolae Porumbescu şi colectivul special şi premiat, de asemenea, de Uniunea Arhitecţilor din România în 1985.

Cu permisiunea dumneavoastră, parafrazez din Barbu Ştefănescu Delavrancea –  Valorile materiale şi spirituale clădite cu har, trudă şi pricepere, n-au fost ale strămoşilor noştri, nu sunt ale mele şi nu sunt ale voastre, ci ale urmaşilor noştri şi a urmaşilor urmaşilor noştri, în veacul vecilor! 

Suntem o parte din membrii activi ai grupului de discuţii pe facebook ” În memoria arhitecţilor Nicolae şi Maria Porumbescu.”

c.arhitect. scenograf  Szantai Eva

Va mulţumesc  pentru inţelegere si ajutor !

În luna lui Făurar, suntem toţi Făurari – spre binele locului şi spre DREPTUL LA ARHITECTURĂ !

 

Aceste compozitii, grup statuar de stalpi si furci, sir de corpuri de iluminat crescand din jardiniere alaturi de copaci, sunt comparabile in expresivitate cu exuberanta flamboaianta a lui Antonio Gaudi. Vegetatia da viata, stalpii se ingemaneaza deasupra, pentru a ridica lumina. Simbolul furca/ lalea creste la umbra si lumina lor. Profilandu-se pe fatada Casei Culturii, spectacolul devine fabulos. Nicolae Porumbescu a stiut sa protejeze mostenirea gasita in locul unde construia. Nu e o pura intamplare ca turlele bisericii se vad printre blocuri. Nu distrugeti mostenirea care v-a fost daruita !!!!
Aceste compozitii, grup statuar de stalpi si furci, sir de corpuri de iluminat crescand din jardiniere alaturi de copaci, sunt comparabile in expresivitate cu exuberanta flamboaianta a lui Antonio Gaudi. Vegetatia da viata, stalpii se ingemaneaza deasupra, pentru a ridica lumina. Simbolul furca/ lalea creste la umbra si lumina lor. Profilandu-se pe fatada Casei Culturii, spectacolul devine fabulos. Nicolae Porumbescu a stiut sa protejeze mostenirea gasita in locul unde construia. Nu e o pura intamplare ca turlele bisericii se vad printre blocuri. Nu distrugeti mostenirea care v-a fost daruita !!!!
…………………………………………………………………………………………………………………………………………….
 

Acestea sunt gândurile prin care noi, cei care am aderat ideilor acestei scrisori, – arhitecţi, profesori, oameni de cultură, simplii cetăţeni, – vă cerem, domnule Primar, să dispuneţi măsurile necesare în vederea regandirii acestei reabilitari, acestui adevărat atentat la Centrul Nou Satu Mare, la adresa patrimoniului cultural naţional!

Pe această lista figureaza  de 437 de adeziuni primite prin facebook, pana la acest moment. Sunt  înscrise pe listă, în ordinea alfabetică a numelor , conform paginii personale.  Exceptie face plasarea pe primul loc a numelui Presedintelui Ordinul Arhitecţilor din România, Filiala Bucureşti. 

Ivanescu Emil – arhitect, Preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România Filiala Bucureşti
Adrian Pop – arhitect, fost Vicepreşedinte a Ordinului Arhitecţilor din România
Ada Grigore
Adela Hatmanu
Adriana Ene – realizator TV
Adrian Zerva – arhitect, Preşedintele Asociaţiei Societăţilor de Arhitectură din România (ASAR)
Agavriloaei Gheorghe – studii universitare
Albert Dobrin – arhitect
Alex Bodnaru
Alex Plesa
Alexandra Ion – antropolog
Alexandra Gogonea – arhitect
Alexandrina Dorobantu
Alexandrina Retegan – arhitect
Alexandru Aprodu
Alexandru Serban Balan – arhitect
Alexandru Buzatu – arhitect, designer
Alexandru Lilea – muzician
Alexandru Rauta – arhitect
Alina Manu – arhitect
Alice Grigore – c. arhitect
Ana Aniska
Ana Elisabeta Botez – arhitect
Ana Filip – professor
Anamaria Goie – student arhitect
Ana Maria Hariton – arhitect
Ana Pop Sirbu – studii universitare
Ana Stamate Vlad – studii universitare
Anca Luiza Barbalat(Popăescu) – arhitect
Anca Nora – c. arhitect
Anca Rusu(Popa) – studii universitare
Anca Sabou
Anca Stan
Ancaveronica Tanase
Andra Sodolescu – arhitect
Andrei Popescu – studii universitare
Andrei Vasilescu – student arhitect
Angela Coroleuca – studii universitare
Angela Fondaneche -studii universitare
Angela Zarojanu – studii universitare
Angelica Mazareanu – studii universitare
Anisoara Jenaru – cadru medical
Angelica Duduman – studii universitare
Angela Sulugiuc
Arcadia SZeb – arhitect
Arhire Constantin Daniel – antropolog
Artemisa Ivanciuc – economist
Athena Maloş – studii medii
Aura Manolache
Aura Mihailescu – economist
Aurelian Virgil Popescu – arhitect
Aurica Cojocariu – studii universitare
Aurora Konstantyn – studii universitare
Aurora Teagarden
Baciul Alex – arhitect
Balaceanu Nicolae
Bolohan Viorel – economist
Barbaliu Miruţa
Barbu Marian – studii universitare
Barbulescu Andreea – psiholog, profesor
Bebe Draguna
Beatrice Joger – arhitect
Besliu Marian – arhitect
Bilbiie Radut – studii universitare
Bizon Victoria – cadru medical
Bobby Acs
Bogdan Igor Tana
Bogdan Petrila – arhitect stagiar
Bogdan Traian Bogoescu – arhitect, urbanist
Bogza Ioan – arhitect
Bölöni Örs
Brandusa Danila Raluca – artist plastic
Brindusa Grosu – functionar
Brindus Florin – studii universitare
Broasca Tudosia – studii universitare
Bursuc Dorel – arhitect
Buture Alida – studii universitare
Butusneac Petronela – studii universitare
Camelia Rusu Sadovei – professor, artist plastic
Carmen Beldiman – arhitect
Carmen Corduban – arhitect
Carmen Fetcu – studii universitare
Carmen Grajdeanu – studii universitare
Casandra Filip
Catalina Armeanu – economist, artist plastic
Catalin Luca – profesor
Cati Gheorghias
Celina Rotar Petrescu – designer audiovizual
Cezar Aanicai – inginer
Chesut Cristian – prof.univ.dr.Departament Design, Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca
Cicioc Vasile
Cidu Carmen Liliana – studii universitare
Ciprian Andrei
Ciprian Craciun – studii universitare
Ciprian Simon – arhitect – urbanist
Claudia Chelaru – artist grafic
Ciresica M. Micu – arhitect
Codruta Pop
Constantin Caramatescu – arhitect
Constantin Ciubotariu
Constantin Craus
Constantin Ulmeanu – economist
Constanton Axinte
Corina Iavita
Cornelia Burcus – arhitect, secretarul OAR Bucureşti
Cornel Hreceniuc – studii medii
Corneliu Oanea
Costel Condruz – studii medii
Costel Gheorghita – profesor
Crenguta Anca Mihaescu – actrita, avocat
Cristea Bogdan – arhitect
Cristina Caramatescu -arhitect
Cristina Ciurca-cadru medical.
Cristina Cosma – studii universitare
Cristina Petrea-Postovaru – etnolog
Cristina Staicu
Cristian Daniel – arhitect restaurator
Cristian Margarit
Cristian-Petru Popescu-Ialomita – arhitect
Cristian Sima – artist plastic
Cristi Rădulescu – manager
Cristi Miclaus
Crisu Rata – arhitect
Dan-Bogdan Scanteie
Daniela Andrei – regizor
Daniela Paraschivoiu
Daniel Csaba – inginer constructor
Dan-Bogdan Scanteie
Dan Florin Florut – arhitect
Dan Ionescu – arhitect
Dan Vasiliu
Dan Voinescu – profesor
Diana Alemano
Diana Lavric –studii universitare
Diana Sirbu – medic
Diana Stancu – arhitect
Dican Elena – cibernetician
Dimitris Iakovou – arhitect
Dinca Cristina Elena
Doina Emilia Mandru – studii universitare, director Muzeul Satului Dimitrie Gusti, Bucuresti
Doina Lavric-Parghel – studii universitare, Interpret muzica traditionala romaneasca
Doina Sasu – studii universitare
Doinita Bobarnac – studii universitare
Domnica Simionesi
Dornescu Ana-Karyna – arhitect
Dorin Ochiana – c. arhitect
Dorothee Hasnas – arhitect
Doru Mihaescu – studii universitare
Doru Nica – inginer
Dragan Mirel
Dragos Ciolacu – conf.dr.arhitect, profesor Facultatea de Arhitectură Iaşi, membru în Consiliul Naţional OAR
Driscu Eugen
Dumitru Gârea – artist plastic
Ecaterina Neacsu-Budacea – studii universitare
Ela Rusu
Elena Croitor – studii universitare
Elena Filipescu
Elena Gorban
Elena Iulia Iorgu – cercetator stiintific, istorie naturala
Elena Stanciu – studii medii
Elena Todica
Eleonora-Maria Kasalicky-Bratu – studii universitare
Emilia Carausan
Eszter Péter – arhitect
Eugen Iani – c.arhitect
Eugen Gabriel
Eugen Pănescu – arhitect
Farcas Felicitas
Felix Lupu – artist plastic
Florea Mirela – studii universitare
Florian Silisteanu –poet, membru al Uniunii Scriitorilor
Florica Anton
Florica Gogonel
Florica Pacurar
Florin Leşcău -artist vizual
Fortunescu Antonia – studii universitare
Gabi Mircea – arhitect
Gabriela Petrescu – arhitect
Gabriela Popescu – artist plastic
Gabriela Tabacu – arhitect
Gabriela Tarnowetzki – studii universitare
Gabrel Baban – profesor, artist plastic
Gabriel Chivu – arhitect
Gavril Săbău
George Croitoru
Georgescu Matei – arhitect
Georgeta Badoi – avocat
Georgeta Rusu – studii universitare
Ghertan Silvia – arhitect
Geta Anghel – arhitect
Ghertan Silvia – arhitect
Grigore Papuc –
Gruia Cojocaru – studii universitare
Haytham Zeki – arhitect
Horia Ion -profesor universitar
Horia Mihai-Coman – arhitect
Horia Marinescu –
Hugo Hüve – studii universitare
Hutu Ioan – arhitect
Ieremiciuc Dorel – inginer constructor
Ignatescu Alena – inginer-designer vestimentar
Ileana Cornea
Ileana Paranici – studii universitare
Ilina Camelia – asistent, cadru medical
Ioana Candea – artist plastic
Ioana Micu
Ioana Nastasoiu
Ioana Rădulescu – studii universitare
Ionel Vicol – studii medii
Ionica Geru
Ion Sandu Ion
Iosif Dragota – studii universitare
Irina Tentea
Irina Ivan-Turean – arhitect
Irina Oana Diacenco – arhitect
Irina Ozsvath – c. arhitect
Isan Amet – arhitect
Isabelle Teodorescu – economist
Iulia Ciama
Iulia Stanciu – arhitect
Iustin Popescu – arhitect
Iuzic Adriana – studii universitare
Jeniaca Drag
Joe Lupu
Larisa Răţoi – arhitect
Laura Aştilean
Laura Lehaci – studii universitare
Laura Rus Tudorache – actor
Laura Sima – arhitect
Laura VM Stone – studii universitare
Laurentiu Dumitrasc – arhitect
Laurentiu Zait – profesor, farmacist primar
Levenţia Laura
Lavinia Muraru – student arhitect
Lia Ioana Iftimescu – student arhitect
Lidia Varga – studii medii
Linda Ioanas – medic oncolog
Liliana Cojocaru
Liliana Gheorghe(Lepadatu) –studii medii
Liliana Maria Ursache – studii universitare
Livia V. Neacşu – arhitect
Liviu Bejenaru – arhitect
Liviu Constantin Petraru – studii universitare
Liviu Davidescu – arhitect
Liviu Padurariu – studii universitare
Liviu Şoptelea – artist plastic
Liviu Suhar – artist plastic
Lucia Iacobut
Lucia Pop – psiholog
Lucia Voicu
Lucretia Nechifor – studii superioare
Luiza Butnariu – profesor
Luminita Lostun
Lupu Ela
Magda Barbu
Marcel Maftei
Magda-Tatiana Chirazi – studii medii
Marga Mihailescu – arhitect, Director la 4Dimensions
Manolache Mihai
Mara Oprea – studii universitare
Maria Albani – artist plastic
Maria Bulină
Maria Cantacuzino
Maria Cioata – artist plastic
Mária Jakab – arhitect
Maria Junghietu – actrita
Maria Ligia Radu
Maria Duda
Maria Danciu
Mariana Cerbu
Mariana Condrea – c. arhitect
Mariana Dumitru
Mariana Ianuş
Mariana Matei – profesor
Mariana Molnar
Marin Micu
Marcica Ungureanu
Marinela Birlea
Marinela Ivan – dr. inginer
Marilena Murariu – artist plastic
Marit Kahalani – studii medii
Mari Ful
Marin Micu –
Marius Zah
Matei Bogoescu – arhitect
Micuta Trandafir
Mihaela Adina Ignătescu – Şorodoc – Consilier Juridic
Mihaela Catalina Anton
Mihaela Ccia – studii universitare
Mihaela Imm
Mihaela Paraschiv
Mihaela Siminiceanu – studii universitare
Mihail Cristian
Mihai Driscu – arhitect, prof.dr.arhitect Facultatea de arhitectură Iaşi, preşedinte Filiala OAR – Iaşi.Vaslui
Mihai Gramaticu – profesor
Mihai Panzaru Pim – studii universitare
Mihail Gavril – artist plastic
Mihai Munteanu – arhitect
Mihai Rastoaca – inginer
Mihailescu Stefan – designer
Mircea Gheorghiu – profesor UNATC
Miruna Blejan
Mioara Radulescu
Mona Serbanescu – studii universitare
Monica Agapie – studii universitare
Monica Chiriac – arhitect
Monica Fechete
Monica Lotrenu – arhitect si istoric de arta, Fundatia Culturala Inforom
Morell Iosef – arhitect
Neagu Stupar Cecilia
Mugur Badulescu – studii universitare
Nicolae Grigore Marasanu – avocat
Nicolae Moldovanu
Nicholas Theodoresco – artist plastic
Nicoleta Daraban – economist
Nikolin Svetlana – jurnalist
Nicu Marin
Nina Chirica – studii medii
Nina Duru – studii superioare
Nistor Maria -psiholog, sociolog, profesor
Nuta Mihai – arhitect
Oana-Ecaterina Bandarau
Oana Oprea – arhitect
Oana Maria – studii superioare
Oana Pacurar – artist plastic
Oana Savu – studii universitare
Octavia Floria Popeea – arhitect
Olga Crainiciuc – inginer
Olga Macoveciuc
Oltea Modesta Modesta
Oprea Gina
Ovidiu Jugariu – studii medii
Otilia Tunaru – studii universitare
Paranici Ileana – studii universitare
Paraschiva Bondor – studii universitare
Paul Scundu
Petruake Tipau – arhitect
Petruta Liviu – designer, restaurator
Petru Motpan – studii medii
Pletea Adrian – studii medii
Popescu Victoria
Popescu Vlaicu – studii universitare
Racasan Horatiu – arhitect, urbanist
Radulescu Lucian
Radu Antonovici – studii universitare
Radu Gaina – producator de televiziune la TVR
Radu Sava – arhitect
Radu Slavila
Radu Tîrnovean – artist plastic
Radu Teaca – Prof. Dr. Arh. la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, Bucureşti
Radulescu Lucian – arhitect, membru PROPATRIMONIO
Raicu Nicoleta – studii medii
Raluca Grigoriu – arhitect
Rares Kerekes – artist plastic
Razvan Cojocaru – arhitect
Remus-Adalbert Buta – artist plastic
Robert Stanescu
Robert Szasz
Rodica Banu
Rodica Bordeianu –
Rodica Iavorovschi – c. arhitect
Rodica Manea
Rodica Murarescu
Rodica Oltean – jurnalist
Rodica Titu – studii universitare
Robert Szasz – subinginer
Romario Patraş – student arhitect
Romeo Constantin Butusneac – arhitect
Romeo Lucas
Rotaru Sanda – studii universitare
Roxana Maria Gheorghiu – arhitect
Roxana Penisoara- Pirvu
Ruben Mihai – arhitect
Ruxandra-Oana Marin –studii universitare
Roxana Palfi – arhitect
Roxana Sorina Doican
Rudolffo Vizintin
Ruxandra Nemteanu – arhitect
Sanda Bucur
Sanda Paduretu – studii superioare
Sandy Halgas – studii medii
Sandor Cseke
Serban Roman – arhitect
Sergiu Puscasu(Serghei)
Septimius Dobra –arhitect
Silvestru Sergiu – voluntar la Ambulanta pentru Monumente – Transilvania Sud
Silvia Pintea – arhitect
Silvia Slug – economist
Simon Alexandru – arhitect
Simon Gabriela – arhitect
Slic Mircea
Solomon Ana
Sonia Mihaltian – studii superioare
Sorin Cristian Popa – fotoreporter
Sorin Stamate – arhitect
Sorana Dorneanu
Ştefan Ghenciulescu – arhitect,
Stoian Ion
Suzana Pricop – studii medii
Tamara Sabin – studii universitare
Tana Lascu – arhitect
Tavi Potop – inginer
Teodora Voicila – arhitect
Terezia Tranculov – arhitect
Timea Balogh – arhitect
Toma Enache – actor, regizor
Tomniţa Florescu – profesor dr. arhitect la Ion Mincu University of Architecture and Urbanism
Toma Galan
Totu Irina Gabriela – consilier
Trofin Gabriela – arhitect
Tutu Vasile Vranceanu – arhitect
Ujeuca Dan – arhitect
Ursachi Maria
Valentina Doboară
Valentin Onişoru
Valeria Muntean
Vali Tudose
Victoria Bacarin – studii universitare
Victor Datcu – studii superioare
Victor Tirlea – arhitect
Vilma Stan – regizor secund
Violeta Greciuhin
Violeta Mihliuc
Violeta Raducan – conferentiar dr. arhitect
Viorel Craciun – arhitect
Viorel Marin – studii universitare
Viorica Ududec
Vio Viorica
Vizitiu Georgeta
Vlad-Iulian Fodor –artist plastic
Zamfira Ludovica Muresan – profesor
Zancu Paraschiva – arhitect
Zoe Dragota – functionar
Zsolt Nagy – arhitect
……………………………………………………………………………………………………………………………
Muzeul Şcolii de Arhitectură
Arhitectură, Restaurare şi Urbanism în România
Speak Arch
Painting Art
……………………………………………………………………………………………………………………………….
Lista este deschisă, nu am reuşit să centralizez toate adeziunile, vin in continuu.
Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

25 de comentarii

  1. Care bogăție stimate domn!!! Un pavaj de beton lăsat moștenire de Ceaușescu??? Care monument stimați domni!!! Se pot compara betoanele din centrul nou cu vreun monument gen Voroneț sau Sinagogile evreiești??? Pana unde poate merge prostia omenească???

  2. Pentru @Iancu:
    De ce trebuie să canalizăm orice subiect pe planul conflictului interetnic?
    Dacă Centrul Nou înseamnă simbolul românismului, e jale mare.
    După părerea mea simbolul românismului sunt: Mănăstirea Voroneț, Castelul Peleș, Cazinoul din Constanța, Ateneul Român, Palatul Culturii din Iași, și altele.

  3. Propunerea me este :
    Toti semnatarii ecestei lista sa scimbe domiciliul (resedinta ) in Satu M.are ,daca se poate in blocurile din centrul noua sa aiba satisfactia ca traiesc intr-un mediu ambiant,preferet ptr ei ,,Brutalismul nu e un stil comunist, aşa cum se vehiculează în anumite cercuri, brutalismul este de sorginte capitalistă ” Daca un primar,un consilier local trebuie sa aiba domiciliu stabil in localitatea unde candideaza, eu cetateanul care am trait 40 deani in Satu Mare,nu mai am dreptul de vot la alegerile locale pe motivul ca nu mai am resedinta in localitate, sa nu caute sa oblige aceste persoane ( semnatarii petitiei ) lucuitorii orasului,pe ce pavaj sa calce zi,de zi ,ce candelabru si ilumineze piata sau strada unde traiesc.

  4. Asta se face sa se șteargă urmele romanismului în Satu Mare!
    Mie îmi plac mai mult clădirile din centrul nou decât darapanaturile din centrul vechi!
    Al treilea pod peste Someș nu era mai importanta pentru confortul populației decât sa stricam ce e făcut deja?

  5. Daca pavajul va fi vopsit in culorile Steagului National-rosu-galben-albastru, Palatul Administrativ in aceasi culoare , nu am nimic impotriva renovarii din centrul nou. La fiecare 20 de metrii sa fie arborat steagul Romaniei si intru-n colt undeva sa apare si steagrile UE si al Ungariei. Proiectul fiind finantat de EU , banii ramasi in plus sa fie transferati la partidul FIDESZ, sefii primarului.

  6. Nu neapărat ce e vechi e și valoros! Fântâna din centru ,cat o fi ea de simbolica nu a funcționat niciodată( maxim 8 ore in 30 de ani),clădirea SPA este urâtă,ineficiența nefuncțională,la fel și casa de cultura,chiar daca e plina de cruci din beton și alte trimiteri folclorice ,e masiva,greu de întreținut și eficientizat! iar pavajul ..care e farmecul lui? La fel rampele spre dig sunt un pericol nu un monument! Sa nu exageram !

  7. Asta era o piață la care poți să strici ceva? Orice faci cu ea, mai urâtă decât a fost nu poate deveni!
    Stimaților arhitecți care ați semnat această petiție: ați văzut proiectul, sau vă luați numai după niște zvonuri lansate de niște așa-ziși apărători ai culturii? Ați văzut ce ați semnat? Niște aberații debitate de minți odihnite, formulate fără a ține cont de regulile elementare ale limbii române. Cunoașteți lista cu patrimoniul UNESCO? Ia dați o căutare pe Google, puneți mâna pe inimă, și spuneți, că această listă fără opera lui Gaudi de Satu Mare nu este completă.
    I-auzi mă, brutalism! E cel mai oribil, mai sinistru centru civic din România, și bănuiesc, că din toată Europa. Credeți că dacă-i dați o denumire, va fi mai estetic?

  8. Asta mai lipsea. Sa se trezeasca unii acum cand lucrarile sunt in toi si sa spuna ca nu e bine. Ce nu se respecta? Se darama palatul admin? Vor sa puna inapoi piatra cubica veche?Lumea evolueaza. Acum ne trebuie piste de bicicleta ,banci de stat jos pt batrani, o fantana arteziana moderna etc.
    Ce,parca peste 100 de ani tot pastrezi ceva cum a fost acum 50 de ani? O prostie. Da, nu sunt de acord sa se demoleze o cladire veche ci din contra sa fie reabilitata,dar aici nu e vorba de asa ceva. Da, avem nevoie de un centru nou si vechi, modern la cerintele actuale. Atunci hai sa nu mai facem nici pasarela, pt ca vor fi taiati trei copaci, si nu a fost acolo acum 50 de ani! Si acum ce va urma? Va spun eu: se vor sista lucrarile, va urma alt proiect care sa respecte ,cica, arhitectura veche, cautare de alte fonduri,pt ca cele de acum se vor pierde, iar centru nou va fi in urmatorii 10 ani un santier in stationare. Asta e tara de rahat in care traim.

Lasă un răspuns