Asculta acest articol
Centrul vechi al oraşului, aşa cum îl ştiu toţi sătmărenii îşi are povestea lui. Fiecare clădire şi străduţă poartă cu ele o frântură din istoria locală, vorbesc fiecare într-un fel aparte despre Sătmarul de altădată.
De această dată vă invităm într-o plimbare prin parcul din Piaţa Libertăţii pentru a-i cunoaşte trecutul şi dacă este loc de câteva minute în plus pe străzile din apropiere. Ne întoarcem cu mai bine de 300 de ani în urmă, atunci când oraşul Satu Mare începe să se dezvolte intens din punct de vedere economic. In volumul “Satu Mare, studii şi comunicări” – 1980, editat de Muzeul Judeţean Satu Mare, istoricul Adalbert Burai arată că mulţi oameni, chiar şi savanţi cred că urbea de pe Someş face parte din tipul oraşelor germane, în centru o cu piaţă patruleteră “Ring” unde erau plasate cele mai importante clădiri şi magazine, cu o stradă lărgită în centru.
În vechime pe locul actualului parc funcţiona un iarmaroc. Cărţile poştale vechi pe care arată schimbările prin care a trecut centrul oraşului de-a lungul veacurilor.
Iarmaroacele de altădată
Cu trei secole în urmă, comercianţii, măcelarii şi meşteşugarii îşi vindeau mărfurile în barăci de scânduri improvizate sau în şatre şi tarabe şubrede. Meşteşugarii aveau pe bresle locuri de vânzare acoperite, dar fără pereţi laterali.
De altfel în această perioadă importanţa iarmaroacelor creşte, lucru confirmat de comercianţii veniţi din alte ţări ca: Moldova, Polonia, Cehia, Austria. Iarmaroacele erau organizate de patru ori pe an şi aveau o durată de 11 zile.
Oamenii din comitatele înconjurătoare veneau la aceste târguri pentru a-şi procura cele necesare şi totodată pentru a-şi vinde produsele.
Piaţa Libertăţii s-a născut în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea după demolarea cetăţii. De-a lungul vremii piaţa a purtat mai multe demumiri, printre care amintim Deak ter, Piaţa Victoriei, Piaţa Brătianu.
Tot în centrul oraşului două artere sunt cunoscute şi acum sătmărenilor sub numele de Corso şi Corso-ul evreiesc semn că mare parte a negustorilor acestor magazine erau evrei. Erau magazine cu fineţuri, cu produse aduse de peste mări şi ţări.
Nume de străzi din anii 1600
Şi străzile învecinate parcului şi-au schimbat numele de mai multe ori în decursul anilor.
Străzi vechi precum Posztoszel, numită multă vreme str. Bisericii, este acum str. Mihai Viteazul şi Piaţa Păcii.
Strada Cetăţii, numită apoi str. Pielarilor este cunoscută sătmărenilor până la 1990 sub numele de str. Rozelor, azi str. Iuliu Maniu.
Strada Mică (Kis u) se pare că a fost o parte din str. :tefan cel Mare, sau dintr-o altă stradă din apropiere, iar str. Sub Vale probabil a fost B-dul Republicii, str. Lucaciu de azi.
Strada Lacul Lintea Broaştelor ne trimite spre strada Moscovei şi Scânteii unde până în secolul nostru exista un lac, care de multe ori în timpurile ploioase periclita casele din împrejurimi. Lacul s-a numit Lacul Lintea Broaştelor (Bekafu to). Mai târziu această stradă avea să se numească str. Piuarilor (Csapo), cea care este azi str. Mileniului până la str. Scânteii.
În acelaşi material realizat de Adalbert Burai este consemnat faptul că pe acel loc s-au aşezat Piuarii. “Nu avem menţiuni că s-ar fi folosit de apa Someşului pentru aşezarea piuelor, dar este verosimil. Documentar ştim că erau piue şi pe lângă apa Homorodului în apropierea podului de peste Homorod, pe str. Uzinei, în drum spre Viile Satu Mare. Tot acolo avem cunoştinţă că a existat mai târziu o crâşmă vizitată mai ales de piuari. Mai avem cunoştinţă că ei aveau piue şi în Negreşti Oaş, unde exista (şi poate mai există şi acum n.red) locul numit Piua Sătmărenilor”, se arată în studiul dedicat secolului al XVII-lea din lucrarea citată.
Strada Paladul Mare este actuala stradă Tudor Vladimirescu, iar Paladul Mic, azi, str. Bălcescu.
Strada Ghirod (str. Scânteii de azi), str. Soldaţilor (str. G. Coşbuc) şi str. Cantor (str. Moscovei de azi), Paladul Mare şi Mic au luat naştere între anii 1620-1630. Erau aşezate în albia majoră a Someşului, astfel că de multe ori erau inundate deoarece abia mai târziu s-au făcut diguri pentru apărarea lor.
Nobilii s-au aşezat pe strada Petofi
Rămânem tot în zona centrului vechi al Sătmarului, în partea de sud vest unde se întindea un alt cartier. Nu era numit într-un anumit fel, dar cuprindea străzile următoare:
Strada Nemeşilor (Nemes u) care este str. Petofi de azi. Pe acest loc s-au aşezat nobilii veniţi în oraş, mai ales de frica turcilor. Scrierile vremii spun despre ei că erau rău platnici când trebuiau să plătească dări, taxe, vame, a presta diverse servicii, însă nu şi atunci când era vorba de comercializarea vinurilor proprii pe care vroiau să le vândă liber.
Cea mai puternică familie a fost Karolyi. Ei s-au aşezat în oraş în 1623. Karolyi Mihai a primit o sesie nobiliară care se găsea în capătul nordic al străzii Petofi – între străzile Kogălniceanu, Retezat, Rozelor şi probabil la început până la str. Ştefan cel Mare.
Tot în acest cartier erau aşezate grupurile de meşteşugari. Pe strada Mare a olarilor (Nagy fazekas u), azi, str. Deportaţilor, trăiau cu preponderenţă olarii iar str. Cizmarilor (str. Retezatului de azi) s-au aşezat mai ales cizmarii. La capătul sudic al străzii Nemeşilor se găsea miriştea cetăţii.
***
În ultimul secol centrul oraşului Satu Mare şi-a păstrat arhitectura. Unele case vechi au fost reabilitate păstrând imaginea fidelă a ceea ce au fost cândva. Altele în schimb se află într-o continuă stare de degradare. :i unele străzi şi-au schimbat numele, altele au rămas la fel ca şi acum câteva sute de ani. ~n locul trăsurilor de altădată stau acum îngrămădite maşini pestriţe, alţi cai putere ai vremurilor moderne, este mai multă forfotă şi zgomot. Însă câţiva paşi făcuţi în parc printre copacii şi florile de pe alei vă pot aduce un strop de bucurie şi încântare.
Fii primul care comentează