Asculta acest articol…. iar cei din sectorul vegetal îşi doresc vreme bună şi foarte bună pentru a putea înfiinţa culturile de primăvară la timp, în speranţa că pe seama unui an bun din punct de vedere climatic să poată recupera din pierderile înregistrate în anii anteriori.
Speranţele sunt cele care, fără a fi confirmate, conduc la dezamăgiri uriaşe, dar şi la pierderi economice consistente, mai ales în condiţiile unor nopţi cu temperaturi scăzute până la minus 3-4 gred Celsius, aşa cum au fost în urmă cu aproximativ două săptămâni pe tot cuprinsul judeţului. Aşa cum am scris şi în anii anteriori, la nivelul judeţului Satu Mare, livezile diverse ocupă peste 6.000 de hectare, comparativ cu perioada de dinainte de 1989, atunci când se vorbea despre aproximativ 9.000 de hectare, cu posibilitatea extinderii suprafeţelor spre 10.000 de hectare.
N-a fost să fie. Evenimentele din Decembrie 1989 au condus la restituirea terenurilor agricole către proprietari sau către urmaşii acestora. Aceste retrocedări au afectat în bună parte livezile, unele îmbătrânite sau aflate în declin, iar altele în plină perioadă de producţie. Aşa se face că livezile din zona Necopoi, din Turţ, dar şi din Urziceni, ca să dăm câteva exemple, au fost defrişate. Terenurile au luată o altă destinaţie.
Puţine livezi au fost plantate, în lipsa fondurilor de la buget
Fără un sprijin substanţial din partea statului, o serie de pomicultori, mai ales din rândurile celor mai tineri, au făcut eforturi de a înfiinţa livezi pe suprafeţe mai mici, pe seama banilor proprii. Asemenea plantaţii tinere se regăsesc în localităţi precum Unimăt, Homorade şi Săuca, ca să dăm câteva exemple. Marea dezamăgire a pomicultorilor se referă la vremea capricioasă şi din această primăvară, fiind provocate pagube însemnate mai ales la specii precum cais, piersic şi chiar cireş soiurile timpurii, care nu rezistă ore la rând la valori termice negative aşa cum au fost în urmă cu aproximativ două săptămâni. Abia acum se pot evalua pagubele. În primele zile de la îngheţ mai existau speranţe în sensul înregistrării unor pagube nesemnificative mai ales la cais. Speranţele au devenit dezamăgiri. Intervenţiile unor pomicultori cu aşa numitele perdele de fum, sau cu anumite tratamente antiîngheţ nu au avut efectele scontate. Fructele mai ales de cais, au fost afectate în proporţie deosebit de mare în toate bazinele pomicole. Realitatea ne dovedeşte faptul că, asemeni anului precedent şi în 2024, caisele autohtone vor fi foarte puţine, iar preţurile de vânzare vor fi ridicate pentru ca pomicultorii să-şi poată recupera măcar parţial cheltuielile înregistrare cu întreţinerea livezilor.
Ioan Andor este unul dintre pomicultorii pasionaţi din judeţ. El deţine livadă de câteva hectare în arealul pomicol Săuca, acolo unde „convieţuiesc” în bună vecinătate specii pomicole precum prun, măr, păr, cireş, cais ş.a. După cum ne-a spus interlocutorul, asemeni anilor anteriori, plantaţiile de cais din zonă au fost afectate în proporţie de aproape 70%, fapt ce va conduce la pierderi consistente. Nu se putea face mare lucru pentru a salva pomii în floare, sau chiar cu fructe în formare. Nu se văd acum pagube însemnate la alte specii pomicole, care au perioada de înflorire cu mult după cea a caişilor şi a piersicilor timpurii. La aceste specii, dacă nu vor exista dezlănţuri ale naturii, în mod expres căderi de grindină sau chiar secetă prelungită pe fondul unor călduri excesive, se poate miza pe producţii bune de fructe. Marea problemă a pomicultorilor, dar şi a altor fermieri din agricultură o reprezintă lipsa unităţilor de achiziţie şi de procesare. Pomicultorul este la mâna cumpărătorului mai ales atunci când se face vorbire despre cantităţi de ordinul tonelor cum ar fi în cazul prunelor, merelor şi a perelor. La nivele locale există condiţii de valorificare la preţuri rezonabile, dacă nu este vorba despre producţii foarte mari, la cireşe.
Inginerul Ioan Pop este deja cunoscut la nivel de judeţ, dar şi în judeţele limitrofe, ca fiind unul dintre horticultorii care a pus şi pune accent pe pomicultura şi viticultura ecologică. Acesta deţine o livadă în comuna Homorade cu diverse specii de pomi fructieri precum: prun, măr, păr, cireş, piersic, cais, alături de câteva hectare cu viţă de vie, toate cultivate după tehnologii ecologice.
Dacă în cazul caiselor din zona Săuca mai menţionam că pomicultorii vor recupera ceva din cheltuieli, producţiile fiind calamitată în proporţie de aproape 70%, pe zona Homoroade, spunea interlocutorul nostru, gradul de afectare a caişilor este de aproape 100%. Au mai rămas ici şi colo câte un fruct provenit din flori care au înflorit mai târziu, după cele două nopţi cu îngheţ. Sigur de la Homoroade nu vor fi fructe destinate fondului pieţii.
Despre celelalte specii de pomi fructiferi, Ioan Pop spunea că vor fi producţii bune dacă nu vor fi în perioada de vegetaţie fenomene atmosferice care să conducă la pagube. Specii precum cireşul, prunul, mărul, au început să înflorească după îngheţurile despre care facem vorbire, fiind astfel ferite până în acest moment fructele care încep să se vadă deja. Desprimăvărarea cu aproape o lună de zile mai repede comarativ cu anii precedenţi, a prins pe nepregătite mai ales dăunătorii. Diversele specii de dăunători încă nu s-au adaptat noilor evoluţii climatice, fiind în întârziere cu fazele de dezvoltarea, motiv pentru care daunele la unele specii sunt ca inexistente.
Natura şi-a urmat cursul, iar dăunătorii au întârziat să apară pentru a-şi depune ouăle în florile unor specii sau alte asemenea. O să fie intervenţii mai puţine ale pomicultorilor în ceea ce priveşte stropirile de combatere sau chiar de prevenţie, implicit fructe cu mai puţine pesticide. Momentul critic pare să fi fost depăşit în acest an. Se estimează producţii bune şi foarte bune la majoritatea speciilor pomicole care au înflorit după valul de îngheţ despre care facem vorbire, mai ales că s-a remarcat o înflorire abundentă indiferent de soiuri. Important este ca în perioada de coacere a diverselor fructe să existe piaţă pentru valorificarea acestora. Poate că pierderile de la unele specii să fie recuperate parţial din vânzarea altor specii de fructe, la preţuri acoperitoare, acolo unde există diversitate.
Gheorghe Jurchiş, primarul comunei Cehal, zonă pomicolă cunoscută şi recunoscută, a confirmat estimările celor doi horticultori menţionaţi mai sus în ceea ce priveşte pagubele imense provocate de îngheţ în plantaţiile de cais. În zona Cehal, îngheţurile au diminuat cu aproximativ 80% producţia de caise. Celelalte specii pomicole care au înflorit mai târziu şi nu sunt afectate.
CITEȘTE ȘI:
Ministru Florin Barbu a anunțat că va cere demisia comisarului european pentru Agricultură
Fii primul care comentează