Asculta acest articolDocumentul prevede o serie de măsuri, cum ar fi dotarea școlilor cu sisteme audio-video, achiziționate din fonduri nerambursabile și din bani de la Ministerul Educației, biblioteci online sau offline în toate școlile ce conțin ghiduri pentru părinți, elevi, profesori, și un concurs anual „Ia atitudine, spune STOP violenței!”. De asemenea, în plan scrie că este considerată violență din partea unui profesor la adresa unui copil de creșă, grădiniță sau elev: tachinarea, smucirea, zdruncinarea, scuturarea, tragerea, împingerea, ciupirea, aplicarea pedepselor fizice. Planul integral poate fi consultat la finalul articolului.
E nevoie de o legislație subsecventă pentru punerea în aplicare a acestui plan: două hotărâri de Guvern (HG) și un ordin de ministru. Cele două hotărâri de guvern încă nu au fost aprobate.
Planul Național de Combatere a Violenței Școlare pentru 2024-2027 a fost pus în dezbatere publică, vineri 29 martie. Planul vizează pe lângă definirea explicită a formelor de abuz (ușor sau grav) și alte situații, cum ar fi: cazuri de violență a părinților în spațiul școlii sau cazuri de violență anti-școală: alarmă falsă; incendiere sau tentativă de incendiere.
Tachinarea, smucirea, zdruncinarea, scuturarea, tragerea, împingerea, ciupirea, aplicarea pedepselor fizice, vătămarea corporală/ lovirea sau orice acte de violență cauzatoare de suferințe fizice/ aruncarea cu obiecte, imobilizarea copilului/elevului sunt considerate violențe și tratate ca atare.
“Violența în școli nu este un fenomen social nou. Totuși, acest fenomen este astăzi mai vizibil și posibil mai extins, în cea mai mare parte datorită accesului general la internet și tehnologie, a lipsei de consiliere socio-emoțională, a lipsei de resurse/capacitate a unor copii și adolescenți de a-și gestiona propriile emoții. Alte posibile motive ar putea fi legate de creșterea numărului de copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate și care sunt lăsați în grija bunicilor/aparținătorilor, creșterea numărului/frecvenței bolilor mentale în rândul copiilor și adolescenților în special după perioada de COVID19 etc. Incidentele de violență rămân deseori subraportate: din cauza temerii de consecințe, din cauze ce țin de poziția comunității în legătură cu tolerarea formelor de violență sau din cauza lipsei de informații cu privire la modalitățile de raportare sigure pentru copii”, potrivit documentului.
Printre măsuri se dorește creșterea numărului de consilieri școlari până la atingerea unei norme de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi și preșcolari sau de maximum 300 de preșcolari – anual.
Fii primul care comentează